Am văzut cu toții cum se întâmplă. Un brand pe care îl folosim zilnic, ceva pe care ne bazăm, dispare brusc. Gândiți-vă la Kodak—odinioară regele fotografiei, sau la BlackBerry—telefonul pe care toată lumea îl dorea, sau la Nokia—producătorul unor dintre cele mai emblematice telefoane mobile. Aceste branduri erau peste tot, dar astăzi fie au dispărut, fie s-au schimbat dincolo de recunoaștere. Și acum, un alt simbol s-a alăturat listei: Tupperware. Brandul care a revoluționat stocarea alimentelor pentru milioane de oameni a depus cererea de faliment după ani de încercări de a rămâne relevant într-o lume în continuă schimbare.
Deci, ce a mers prost? Cum au pierdut aceste mărci puternice cândva locul lor de frunte? În acest episod, vom explora ascensiunea și declinul Tupperware și vom analiza cum poveștile Kodak, BlackBerry, Nokia și multe altele împărtășesc lecții similare.
Tupperware a devenit un nume de uz casnic în anii 1940 în SUA. A fost inventat de Earl Tupper, un chimist, care a creat recipiente de plastic folosind reziduuri chimice din procesul de rafinare a petrolului. Aceste recipiente erau folosite pentru a stoca alimentele. Ele au ajutat oamenii să reducă risipa, lucru foarte important după cel de-al Doilea Război Mondial. Tupperware nu era doar pentru depozitarea alimentelor— a devenit o mișcare culturală datorită „petrecerilor Tupperware”. Aceasta a fost o strategie de marketing neconvențională care folosea femeile în calitate de reprezentanți de vânzări independenți. Aceste femei organizau „petreceri Tupperware” în casele lor, unde vindeau produse direct prietenilor și vecinilor.
Decenii întregi, acest model de marketing a funcționat. Iar compania s-a extins dincolo de Statele Unite. Dar pe măsură ce obiceiurile de cumpărare s-au schimbat, Tupperware a avut dificultăți în a ține pasul. Cumpărăturile online și noii concurenți au făcut ca vechile metode să fie mai puțin eficiente. Și în ciuda eforturilor de modernizare, Tupperware nu a reușit să recâștige gloria de odinioară. În cele din urmă, compania a depus cererea de faliment din cauza datoriilor în creștere și a vânzărilor în scădere.
Povestea Kodak este un bun exemplu de companie care a inventat viitorul, dar nu era pregătită pentru el. În anii 1970, Kodak a inventat fotografia digitală, tehnologia care ar fi înlocuit filmul. Dar compania nu a profitat de aceasta.
Pe măsură ce concurenți precum Sony și Canon au avansat cu camerele digitale, marca Kodak a rămas blocată pe film. Când Kodak a încercat să recupereze terenul pierdut, era deja prea târziu. În 2012, Kodak a deschis procedura de faliment, un final trist pentru o companie care a dominat lumea fotografiei timp de peste un secol.
Ani la rând, BlackBerry a fost telefonul pe care toată lumea îl dorea. Avea o tastatură mică, ceea ce făcea ușor scrierea e-mailurilor. Dar când Apple a lansat iPhone-ul în 2007, totul s-a schimbat. Designul elegant și ecranul tactil al iPhone-ului au făcut ca telefoanele BlackBerry să pară învechite.
BlackBerry nu a reușit să țină pasul cu revoluția smartphone-urilor. Astăzi, compania nu mai produce telefoane și se concentrează pe software, în special securitatea cibernetică. Este o reamintire a faptului că până și cele mai populare mărci trebuie să se schimbe odată cu vremurile.
Apoi mai este și Nokia. La începutul anilor 2000, Nokia era cel mai mare nume în industria telefoanelor mobile. Telefoanele sale erau durabile și de încredere, și toată lumea avea unul. Dar la fel ca BlackBerry, Nokia a fost lentă în îmbrățișarea smartphone-urilor.
În încercarea de a recupera decalajul, Nokia s-a asociat cu Microsoft pentru a crea telefoanele Windows, dar nu a funcționat. Până în 2016, Nokia ieșise din sectorul telefoanelor. Astăzi, compania se concentrează pe infrastructura de telecomunicații și nu mai este liderul de altădată pe piața telefoanelor mobile.
Mai multe alte companii s-au confruntat, de asemenea, cu provocări majore. Toys 'R' Us, odinioară unul dintre cele mai mari lanțuri de magazine de jucării din lume, a dat faliment în 2017 din cauza unei datorii de 5 miliarde de dolari și și-a închis magazinele din SUA. Cu toate acestea compania, încearcă să revină sub noi proprietari. Orkut, o platformă de socializare care concura cu Facebook în anii 2000, și-a pierdut popularitatea deoarece Google s-a concentrat pe alte proiecte. În 2014, Google a închis Orkut. Fondatorul său, Orkut Buyukkokten, lucrează acum la o nouă versiune a platformei. Între timp, Toshiba, deși nu a declarat niciodată faliment, s-a confruntat cu provocări majore din cauza scandalurilor contabile și a problemelor financiare. În 2021, un grup de investitori a cumpărat-o și a făcut-o privată, punând capăt lungii sale istorii ca companie publică.
Lecția învățată din toate aceste povești, fie că este vorba de Tupperware, Kodak, Nokia sau Toshiba, este că inovația singură nu este suficientă. Într-o lume în continuă schimbare, companiile trebuie să se adapteze constant. Cele care nu o fac riscă să dispară în istorie.
Dar există și speranță. Unele branduri găsesc modalități de a se reinventa, trecând în noi domenii sau concentrându-se din nou pe punctele lor forte.
Vă mulțumim că v-ați alăturat acestui episod. Ne luăm rămas bun, continuați să vă dezvoltați și să rămâneți informați. Această narațiune a fost o adaptare a unui articol din TRT World.