Israel a lansat un val de atacuri aeriene asupra Fâșiei Gaza în cel mai intens asalt asupra teritoriului de la intrarea în vigoare a unui armistițiu în luna ianuarie, declarând că a vizat zeci de ținte Hamas.

Oficialii palestinieni au raportat cel puțin 322 de morți. Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu a declarat că a ordonat atacurile din cauza lipsei de progres în negocierile pentru prelungirea armistițiului. Oficialii israelieni au afirmat că operațiunea nu are un termen limită și se așteaptă să se extindă. Casa Albă a anunțat că a fost consultată și și-a exprimat sprijinul pentru acțiunile Israelului.

„Israelul va acționa de acum înainte împotriva Hamas cu o forță militară tot mai mare”, a declarat biroul lui Netanyahu.

Atacul a întrerupt o perioadă de relativă liniște în timpul lunii sfinte musulmane Ramadan și a ridicat perspectiva unei reveniri complete la lupte într-un război de 17 luni care a ucis zeci de mii de palestinieni și a provocat distrugeri masive în Gaza. Evoluția, de asemenea, a ridicat întrebări despre soarta celor aproximativ douăzeci de ostatici israelieni deținuți de Hamas, despre care se crede că sunt încă în viață.

Hamas l-a acuzat pe Netanyahu că a încălcat acordul de armistițiu și că a expus ostaticii „unui destin necunoscut”. Într-o declarație, Hamas a făcut apel la mediatori să tragă Israelul „la răspundere pentru încălcarea și anularea acordului”.

Atacurile au avut loc în contextul în care Netanyahu se confruntă cu o presiune internă tot mai mare, fiind planificate proteste masive legate de gestionarea crizei ostaticilor și decizia sa de a-l demite pe șeful agenției de securitate internă a Israelului.

Răniții se îndreaptă spre spitalele din Gaza

În orașul Khan Younis din sud reporterii AP au văzut explozii și coloane de fum. Ambulanțele au adus răniți la Spitalul Nasser, unde pacienții zăceau pe podea, unii țipând. Un băiețel stătea cu un bandaj în jurul capului, în timp ce un asistent medical verifica dacă are alte răni, iar o fetiță plângea în timp ce brațul ei însângerat era bandajat.

Un atac asupra unei case din orașul Rafah din sud a ucis 17 membri ai unei familii, inclusiv cel puțin 12 femei și copii, conform Spitalului European, care a primit cadavrele.

Printre morți se aflau cinci copii, părinții lor și un alt tată cu cei trei copii ai săi, conform înregistrărilor spitalului.

Mulți palestinieni au declarat că se așteptau la reluarea războiului atunci când discuțiile privind a doua fază a armistițiului nu au fost inițiate la începutul lunii februarie, cum era programat. Israelul a adoptat în schimb o propunere alternativă și a întrerupt toate livrările de alimente, combustibil și alte ajutoare pentru cei 2 milioane de palestinieni din regiune, încercând să pună presiune pe Hamas să o accepte.

„Nimeni nu vrea să lupte”, a declarat într-o convorbire telefonică Nidal Alzaanin, un locuitor din orașul Gaza, pentru AP. „Toată lumea încă suferă din cauza lunilor precedente”, a spus el.

Exploziile puteau fi auzite în toată Gaza. Khalil Degran, un purtător de cuvânt al Ministerului Sănătății aflat la Spitalul Martirilor Al-Aqsa din centrul Gazei, a declarat că cel puțin 200 de persoane au fost ucise. Agenția pentru apărare civilă din regiune a declarat că echipele sale întâmpină dificultăți în desfășurarea operațiunilor de salvare, deoarece diverse zone sunt vizate simultan.

SUA sprijină Israelul și acuză Hamas

Casa Albă a încercat să dea vina pe Hamas pentru reluarea luptelor. Purtătorul de cuvânt al Consiliului Național de Securitate, Brian Hughes, a declarat că Hamas „ar fi putut elibera ostaticii pentru a prelungi armistițiul, dar a ales în schimb refuzul și războiul”.

Emisarul american Steve Witkoff, care a condus eforturile de mediere împreună cu Egiptul și Qatarul, avertizase anterior că Hamas trebuie să elibereze imediat ostaticii în viață „sau să plătească un preț dur”.

Un oficial israelian, vorbind sub rezerva anonimatului despre operațiunea în desfășurare, a notat că Israelul vizează liderii, infrastructura și forțele militare ale Hamas și intenționează să extindă operațiunea dincolo de atacurile aeriene.

Oficialul a acuzat Hamas că încearcă să se reorganizeze și să pună pe cale noi atacuri. Luptătorii și forțele de securitate ale Hamas au revenit rapid în zonă în ultimele săptămâni după intrarea în vigoare a armistițiului.

Ministrul apărării din Israel, Israel Katz, a declarat că „porțile iadului se vor deschide în Gaza” dacă ostaticii nu sunt eliberați.

„Nu ne vom opri lupta până când toți ostaticii noștri nu vor fi acasă și nu ne vom atinge toate obiectivele de războiul”, a spus el.

Why a Trump term holds special promise for Israel

Trump represents a partner who may redefine American foreign policy toward Israel in unprecedented ways.

🔗

Discuțiile privind a doua fază a încetării focului au intrat în impas

Atacurile au avut loc la două luni după ce a fost încheiat un armistițiu pentru a opri războiul. Pe parcursul a șase săptămâni, Hamas a eliberat 25 de ostatici israelieni și a predat cadavrele altor opt în schimbul a aproape 2 000 de prizonieri palestinieni în prima fază a armistițiului.

Dar de la încheierea acestui armistițiu acum două săptămâni părțile nu au reușit să ajungă la un acord privind o a doua fază, care ar permite eliberarea celor 59 de ostatici rămași, dintre care 35 sunt considerați morți, și încheierea definitivă a războiului.

Hamas a cerut încetarea războiului și retragerea completă a trupelor israeliene în schimbul eliberării ostaticilor rămași. Israelul afirmă că nu va încheia războiul până când nu va distruge capacitățile guvernamentale și militare ale Hamas și nu va elibera toți ostaticii.

Biroul lui Netanyahu a declarat marți că Hamas „a refuzat în mod repetat să elibereze ostaticii noștri și a respins toate ofertele primite de la emisarul prezidențial american, Steve Witkoff, și de la mediatori”.

Taher Nunu, un oficial Hamas, a criticat atacurile israeliene.

„Comunitatea internațională se află în fața unui test moral: ea fie va permite repetarea crimelor comise de armata ocupantă, fie va impune un angajament pentru încetarea agresiunii și a războiului împotriva oamenilor nevinovați din Gaza”, a spus el.

Gaza se află deja într-o criză umanitară

Armistițiul a adus o oarecare alinare în Gaza și a permis sutelor de mii de palestinieni strămutați să se întoarcă la ceea ce a mai rămas din casele lor.

O nouă ofensivă terestră israeliană ar putea fi deosebit de mortală acum, având în vedere că atât de mulți civili palestinieni s-au întors acasă.

Înainte de armistițiu, civilii erau în mare parte concentrați în tabere de corturi menite să ofere o siguranță relativă față de lupte.

Netanyahu se confruntă cu critici tot mai mari

Revenirea la lupte ar putea agrava, de asemenea, diviziunile interne profunde din Israel cu privire la soarta ostaticilor rămași.

Ostaticii eliberați au implorat în repetate rânduri guvernul să respecte în continuare armistițiul pentru a-i aduce înapoi pe toți ostaticii rămași, iar zeci de mii de israelieni au participat la demonstrații masive cerând un armistițiu și întoarcerea tuturor ostaticilor.

Demonstrații în masă sunt planificate pentru marți și miercuri, după ce Netanyahu a anunțat în această săptămână că dorește să-l demită pe șeful agenției de securitate internă a Israelului, Shin Bet. Criticii au condamnat această măsură ca fiind o încercare a lui Netanyahu de a devia vina pentru eșecurile guvernului său în atacul din 7 octombrie și gestionarea războiului.

De la începutul armistițiului în Gaza, la mijlocul lunii ianuarie, forțele israeliene au ucis zeci de palestinieni despre care armata spune că s-au apropiat de trupele sale sau au intrat în zone neautorizate.

Cu toate acestea, acordul a rezistat cu greu, fără izbucnirea violențelor pe scară largă. Egiptul, Qatarul și Statele Unite au încercat să medieze următorii pași în armistițiu.

Israelul dorește ca Hamas să elibereze jumătate dintre ostaticii rămași în schimbul unei promisiuni de a negocia un armistițiu durabil.

Hamas dorește, pe de altă parte, să respecte acordul de încetare a focului încheiat de cele două părți, care prevede începerea negocierilor privind a doua fază a armistițiului, evident mai dificilă, în care ostaticii rămași ar fi eliberați, iar forțele israeliene s-ar retrage din Gaza.