La două decenii după ce NASA a fost însărcinată să monitorizeze asteroizii din apropierea Pământului, oamenii de știință avertizează acum asupra unei noi amenințări: Asteroizii care coorbitează cu Venus. Acești asteroizi—care orbitează Soarele pe o traiectorie similară—pot intra în coliziune cu Pământul, conform unui studiu recent realizat de mai mulți oameni de știință.

Asteroizii coorbitali ai lui Venus sunt clasificați drept potențial periculoși dacă au cel puțin 140 de metri lățime și trec la mai puțin de 0,05 unități astronomice de orbita Pământului. Deși urmează traiectoria lui Venus, aceste corpuri greu de detectat pot devia spre Pământ și pot scăpa de sistemele actuale de monitorizare.

Cercetătorii de la NASA au analizat o regiune care se extinde pe 1,3 unități astronomice (aproximativ 194 de milioane de kilometri). Studiul, intitulat „Amenințarea Invizibilă: Evaluarea Pericolului de Coliziune Prezentat de Asteroizii Coorbitali Nedescoperiți ai lui Venus”, relevă că asteroizii cu excentricitate scăzută sunt deosebit de dificil de detectat de pe Pământ.

Coorbitalii lui Venus au adesea orbite excentrice—un model considerat mai degrabă rezultatul provocărilor observaționale decât al caracteristicilor lor orbitale reale. Pentru a investiga mai departe, cercetătorii au creat „clone” simulate ale acestor asteroizi și au rulat modele orbitale pe o perioadă de 36.000 de ani virtuali. Ei au descoperit că asteroizii cu excentricitate și înclinație scăzute pot traversa orbita Pământului și reprezintă un pericol de coliziune.

„Douăzeci de asteroizi coorbitali ai lui Venus sunt cunoscuți în prezent”, scriu autorii. „Statutul de coorbital îi protejează pe acești asteroizi de apropieri periculoase de Venus, dar nu îi protejează de întâlniri cu Pământul.”

Cât de real este riscul?

Detectarea acestor obiecte de pe Pământ este dificilă din cauza strălucirii Soarelui, care le ascunde pentru cea mai mare parte a orbitei lor. Observațiile devin mai ușoare atunci când acești asteroizi se apropie de Pământ și intră în regiuni mai vizibile ale cerului.

Au fost propuse mai multe misiuni, inclusiv către orbita Soare-Pământ sau Soare-Venus. Observatorul Vera Rubin din Chile, care urmează să înceapă operațiunile în iulie 2025, ar putea detecta unele dintre aceste obiecte în condiții favorabile, dar studiul sugerează că acest lucru nu va fi suficient pentru o monitorizare completă.

„Deși sondaje precum cele realizate de Observatorul Rubin ar putea detecta unii dintre acești asteroizi în viitorul apropiat, considerăm că doar o campanie observațională dedicată, realizată de o misiune spațială în apropierea orbitei lui Venus, ar putea cartografia și descoperi toți asteroizii PHA încă «invizibili» dintre coorbitalii lui Venus”, dezvăluie cercetătorii.

Cercetătorii susțin în continuare că o misiune spațială dedicată, în special una poziționată pe orbita lui Venus și orientată în sens opus Soarelui, ar fi cea mai eficientă soluție. O astfel de misiune ar putea depăși problemele de vizibilitate și ar permite monitorizarea constantă a acestor obiecte greu de detectat.

Având în vedere că unii coorbitali ai lui Venus ar putea provoca impacturi capabile să distrugă orașe, studiul subliniază urgența îmbunătățirii metodelor de detectare pentru a identifica și monitoriza aceste amenințări „invizibile”.

Chiar și un singur asteroid cu un diametru de 150 de metri ar putea elibera o energie echivalentă cu sute de megatone de TNT. Acest impact ar fi de mii de ori mai puternic decât bombele atomice lansate în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.