Statele Unite au impus sancțiuni împotriva a patru judecători de la Curtea Penală Internațională, inclusiv în legătură cu un mandat de arestare emis pentru prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu, intensificând presiunea pentru a slăbi influența acestei instanțe de ultimă instanță.
Cei patru judecători de la Haga vor avea interdicție de a intra în Statele Unite, iar orice proprietăți sau interese economice în cea mai mare economie a lumii vor fi blocate — măsuri care sunt de obicei aplicate împotriva oficialilor din țări adversare, mai degrabă decât împotriva unor oficiali judiciari.
„Statele Unite vor lua toate măsurile, pe care le considerăm necesare pentru a ne proteja suveranitatea, pe cea a Israelului și a oricărui alt aliat al nostru, de acțiuni ilegitime ale CPI,” a declarat secretarul de stat Marco Rubio într-un comunicat.
„Mă adresez țărilor care încă sprijină CPI, multe dintre ele beneficiind de libertate datorită sacrificiilor mari făcute de americani, să lupte împotriva acestui atac rușinos asupra națiunii noastre și a Israelului,” a adăugat Rubio.
Curtea a reacționat rapid, afirmând într-un comunicat: „Aceste măsuri reprezintă o încercare clară de a submina independența unei instituții judiciare internaționale care operează sub mandatul a 125 de state membre din toate colțurile lumii.”
Crime de război
Human Rights Watch a îndemnat alte națiuni să ia atitudine și să reafirme independența CPI, înființată în 2002 pentru a urmări în justiție persoanele responsabile de cele mai grave crime din lume, atunci când țările nu sunt dispuse sau capabile să o facă.
Sancțiunile „au ca scop descurajarea CPI de a căuta responsabilitate în contextul crimelor grave comise în Israel și Palestina, în timp ce atrocitățile israeliene din Gaza se intensifică, inclusiv cu complicitatea SUA,” a declarat Liz Evenson, directorul pentru justiție internațională al organizației.
Doi dintre judecători vizați, Beti Hohler din Slovenia și Reine Alapini-Gansou din Benin, au participat la procedurile care au dus la emiterea unui mandat de arestare în noiembrie anul trecut pentru Netanyahu.
Curtea a constatat „motive rezonabile” pentru responsabilitatea penală a lui Netanyahu și a fostului ministru israelian al apărării, Yoav Gallant, pentru acțiuni care includ crima de război de înfometare folosită ca metodă de război în carnagiul din Gaza.
Israelul, invocând părtinire, a respins cu furie acuzațiile de crime de război, precum și o acuzație separată de genocid condusă de Africa de Sud în fața Curții Internaționale de Justiție.
Ceilalalți doi judecători, Luz del Carmen Ibanez Carranza din Peru și Solomy Balungi Bossa din Uganda, au făcut parte din procedurile care au dus la autorizarea unei investigații privind acuzațiile că forțele americane au comis crime de război în timpul războiului din Afganistan.
Revenirea la o linie dură
Nici Statele Unite, nici Israelul nu sunt părți la Statutul de la Roma, care a înființat Curtea Penală Internațională.
Cu toate acestea, aproape toți aliații occidentali ai Statelor Unite — precum și Japonia, Coreea de Sud, majoritatea țărilor din America Latină și o mare parte din Africa — sunt părți la statut și, în teorie, sunt obligați să aresteze suspecții atunci când aceștia ajung pe teritoriul lor.
Trump, în primul său mandat, a impus deja sancțiuni împotriva fostului procuror-șef al CPI în legătură cu investigația privind Afganistanul.
După înfrângerea lui Trump în 2020 președintele de atunci Joe Biden a adoptat o abordare mai conciliantă față de curte, colaborând de la caz la caz.
Predecesorul lui Rubio, Antony Blinken, a anulat sancțiunile și, deși a criticat poziția curții față de Israel, a colaborat cu aceasta în investigarea invaziei Rusiei în Ucraina.
Judecătorii CPI au emis în 2023 un mandat de arestare pentru președintele rus Vladimir Putin, acuzat de răpirea în masă a copiilor ucraineni în timpul războiului.
