Liderii Grupului celor Șapte, inclusiv președintele american Donald Trump, s-au pregătit să poarte discuții luni în Munții Stâncoși din Canada, abordând subiecte precum posibilitatea de a găsi un teren comun în conflictul tot mai intens dintre Iran și Israel.

Reuniunea de trei zile, desfășurată în orașul montan Kananaskis, marchează revenirea lui Trump pe scena diplomatică internațională, după ce a surprins aliații prin încălcarea normelor și impunerea unor tarife comerciale drastice atât prietenilor, cât și adversarilor.

Prim-ministrul canadian, Mark Carney a conceput o agendă menită să minimizeze dezacordurile în cadrul clubului democrațiilor industriale bogate — Marea Britanie, Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia și Statele Unite.

Cu toate acestea, Israelul a șocat lumea cu două zile înainte de summit printr-un atac militar masiv și surprinzător asupra Iranului.

Canada încearcă acum să obțină sprijinul altor țări pentru a face un apel comun către Israel și Iran, au declarat diplomații. Declarația ar putea cere dezescaladarea conflictului sau ar putea susține Israelul, afirmând că acesta are „dreptul de a se apăra” din cauza activităților nucleare contestate ale Iranului.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a declarat reporterilor că a discutat cu prim-ministrul israelian, Benjamin Netanyahu înainte de summit și a căzut de acord că Iranul este de vină.

„Desigur, cred că o soluție negociată este, pe termen lung, cea mai bună soluție”, a spus ea, evitând să ceară un armistițiu imediat.

Trump a lăudat atacurile Israelului, menționând că acestea au folosit arme americane, deși Netanyahu a ignorat apelurile publice ale lui Trump de a amâna acțiunile, în timp ce Statele Unite căutau o soluție negociată.

În mod neobișnuit, Japonia, care a menținut istoric relații cordiale cu Iranul, a rupt în mod categoric legăturile cu aliații din Statele Unite și Europa atunci când a condamnat atacurile Israelului ca fiind „profund regretabile”.

Puteri europene au evitat să critice Israelul pentru atacurile asupra Iranului, în ciuda preocupărilor separate legate de situația umanitară din Gaza asediată.

Președintele francez, Emmanuel Macron a cerut reținere și a îndemnat Iranul să reia discuțiile cu Statele Unite, în timp ce a acuzat Teheranul pentru escaladarea tensiunilor legate de programul său nuclear.

Vizitând „al 51-lea stat”

Trump vizitează Canada, în ciuda ironizării vecinului nordic al Statelor Unite, despre care a spus că ar fi mai bine să devină al 51-lea stat american.

Tensiunile s-au diminuat de când Carney, un fost bancher central cunoscut mai degrabă pentru competența sa decât pentru carismă, a preluat funcția în martie de la Justin Trudeau, o fostă vedetă pe scena globală pe care Trump nu a ascuns că o disprețuiește.

Când Trump a vizitat ultima dată Canada pentru un summit G7, în 2018, a plecat mai devreme și a postat pe Twitter insulte la adresa lui Trudeau din Air Force One, retrăgând Statele Unite de declarația finală.

Dar tensiunile profunde rămân. Trump, care urmărește o transformare radicală a ordinii economice globale centrate pe comerț liber, a promis să impună tarife comerciale drastice prietenilor și dușmanilor Statelor Unite pe 9 iulie, un termen pe care l-a amânat o dată.

Von der Leyen, care a discutat telefonic cu Trump sâmbătă, și-a exprimat speranța că europenii pot ajunge la o soluție și a oferit o critică voalată la adresa abordării americane.

„Să menținem comerțul între noi corect, previzibil și deschis. Cu toții trebuie să evităm protecționismul”, a spus ea.

Asocierea Ucrainei cu Iranul

Von der Leyen a cerut, de asemenea, ca Grupul celor Șapte să facă legătura între crizele din Iran și Ucraina, care a fost lovită de drone vândute Rusiei de statul islamic cu conducerea la Teheran.

„Același tip de drone și rachete balistice proiectate și fabricate în Iran lovesc fără discernământ orașe din Ucraina și Israel. Prin urmare, aceste amenințări trebuie abordate împreună”, a spus ea.

Președintele ucrainean, Vladimir Zelenski este printre invitați și speră să discute cu Trump, care l-a ironizat public când s-au întâlnit la Casa Albă pe 28 februarie.

Trump sperase să forțeze Ucraina să ajungă rapid la un acord cu Rusia, dar a devenit frustrat după ce președintele Vladimir Putin a refuzat apelurile conduse de SUA pentru cel puțin un armistițiu temporar.

Trump a discutat telefonic cu Putin sâmbătă, atât despre conflictul Israel-Iran, cât și despre Ucraina.

Macron, însă, a pus la îndoială rolul lui Putin ca mediator în Orientul Mijlociu.

Președintele francez s-a îndreptat spre Kananaskis după ce a făcut o oprire în Groenlanda, unde a denunțat amenințările lui Trump de a prelua teritoriul autonom danez.

„Așa ceva nu fac aliații”, a spus el.

Trump, la rândul său, a ajuns la summit după ce a participat la o paradă militară în Washington, care a coincis cu ziua sa de naștere, provocând proteste naționale față de măsurile considerate din ce în ce mai autoritare.