Premierul Chinei, Li Qiang, a avertizat că dezvoltarea inteligenței artificiale trebuie să fie echilibrată cu riscurile de securitate, subliniind că este nevoie urgentă de un consens global, în contextul în care competiția tehnologică dintre Beijing și Washington nu dă semne de încetinire.

Declarațiile sale de sâmbătă au venit la doar câteva zile după ce președintele american Donald Trump a dezvăluit o strategie agresivă, cu reglementări reduse, menită să consolideze dominația SUA în acest domeniu în plină expansiune, promițând să „elimine birocrația și reglementările împovărătoare” care ar putea împiedica dezvoltarea inteligenței artificiale în sectorul privat.

Deschizând Conferința Mondială privind Inteligența Artificială (WAIC) de la Shanghai, Li a subliniat necesitatea unei guvernanțe și a dezvoltării open-source, anunțând înființarea unui organism condus de China pentru cooperarea internațională în domeniul inteligenței artificiale.

„Riscurile și provocările aduse de inteligența artificială au atras o atenție largă... Cum să găsim un echilibru între dezvoltare și securitate necesită urgent un consens din partea întregii societăți”, a declarat premierul.

Li a afirmat că China va „promova activ” dezvoltarea inteligenței artificiale open-source, adăugând că Beijingul este dispus să împărtășească progresele realizate cu alte țări, în special cu cele în curs de dezvoltare.

„Dacă ne angajăm în monopoluri tehnologice, controale și blocaje, inteligența artificială va deveni apanajul câtorva țări și câtorva companii”, a spus el.

„Doar prin aderarea la deschidere, partajare și echitate în accesul la inteligență pot mai multe țări și grupuri să beneficieze de pe urma acesteia.”

Premierul a evidențiat „insuficiența puterii de calcul și a cipurilor” ca un obstacol major.

Washingtonul și-a intensificat eforturile în ultimii ani pentru a limita exporturile de cipuri de ultimă generație către China, temându-se că acestea ar putea fi utilizate pentru a avansa sistemele militare ale Beijingului și pentru a eroda dominația tehnologică a SUA.

La rândul său, China a făcut din inteligența artificială un pilon al planurilor sale de autosuficiență tehnologică, guvernul angajându-se să adopte o serie de măsuri pentru a stimula acest sector.

În ianuarie, startup-ul chinez DeepSeek a dezvăluit un model de inteligență artificială care a performat la fel de bine ca sistemele de top din SUA, deși a utilizat cipuri mai puțin puternice.

Pui de tigru ca animal de companie

Într-un moment în care inteligența artificială este integrată în aproape toate industriile, utilizările sale au ridicat întrebări etice majore, de la răspândirea dezinformării până la impactul asupra locurilor de muncă sau pierderea controlului tehnologic.

Într-un discurs susținut la WAIC sâmbătă, fizicianul laureat al Premiului Nobel Geoffrey Hinton a comparat situația cu creșterea „unui pui de tigru foarte drăguț ca animal de companie”.

„Pentru a supraviețui trebuie să te asiguri că îl poți antrena să nu te omoare când va crește”, a spus el.

Într-un mesaj video difuzat la ceremonia de deschidere a WAIC, secretarul general al ONU, Antonio Guterres a declarat că guvernanța inteligenței artificiale va fi „un test definitoriu al cooperării internaționale”.

Ceremonia a inclus și intervenția trimisului președintelui francez pentru AI, Anne Bouverot, care a subliniat „nevoia urgentă” de acțiune globală.

La un summit AI din Paris, în februarie, 58 de țări, inclusiv China, Franța și India – precum și Uniunea Europeană și Comisia Uniunii Africane – au cerut o coordonare sporită în guvernanța inteligenței artificiale.

Cu toate acestea, Statele Unite au avertizat împotriva „reglementărilor excesive” și, alături de Regatul Unit, au refuzat să semneze apelul summitului pentru o inteligență artificială „deschisă”, „incluzivă” și „etică”.