Parlamentul israelian urmează să voteze asupra unui proiect de lege introdus de partidele de opoziție pentru dizolvarea adunării.
Într-o declarație de miercuri, partidele de opoziție au afirmat că decizia de a propune proiectul de lege pentru dizolvarea Knessetului a fost „luată în unanimitate și este obligatorie pentru toate facțiunile”.
„În plus, în coordonare cu toate facțiunile, s-a decis retragerea legislației opoziției de pe ordinea de zi pentru a concentra toate eforturile asupra unui singur obiectiv: răsturnarea guvernului”, se arată în declarație.
Susținătorii proiectului de lege încearcă să obțină sprijinul partidelor ultraortodoxe pentru dizolvarea Knessetului, ceea ce ar declanșa alegeri anticipate.
Opoziția a câștigat deja sprijinul blocului United Torah Judaism (UTJ), care deține șapte locuri în Knessetul cu 120 de locuri, pentru acest proiect de lege.
Rămâne neclar dacă Partidul Shas, care deține 11 locuri în Knesset, va sprijini proiectul de lege.
Postul israelian Channel 13 a raportat anterior că Shas va vota pentru dizolvarea parlamentului în lectura preliminară a proiectului de lege, din cauza eșecului prim-ministrului Benjamin Netanyahu de a adopta legislația, care scutește evreii ultraortodocși de serviciul militar obligatoriu.
Coaliția de guvernare deține în prezent 68 de locuri și are nevoie de cel puțin 61 pentru a rămâne la putere.
Comunitățile ultra-ortodoxe continuă să protesteze împotriva serviciului militar, în urma unei decizii a Curții Supreme din 25 iunie 2024, care le obligă să se înroleze și interzice sprijinul financiar pentru instituțiile religioase ale căror studenți refuză să servească.
Evreii ultraortodocși sau Haredim reprezintă aproximativ 13% din cei 10 milioane de cetățeni ai Israelului. Ei se opun serviciului militar din motive religioase, argumentând că studiul Torei este datoria lor principală și că integrarea în societatea laică le amenință identitatea religioasă și coeziunea comunitară.
Proiectul de lege vine în contextul în care armata israeliană continuă o ofensivă brutală împotriva Fâșiei Gaza din octombrie 2023, soldată cu aproape 55.000 de palestinieni uciși, majoritatea femei și copii.
Opoziția israeliană l-a acuzat pe Netanyahu că prelungește războiul din Gaza pentru a-și mulțumi partenerii de coaliție de extremă dreapta și pentru a rămâne la putere.
În noiembrie anul trecut, Curtea Penală Internațională a emis mandate de arestare pentru Netanyahu și fostul său ministru al apărării, Yoav Gallant pentru crime de război și crime împotriva umanității în Gaza.
De asemenea, Israelul se confruntă cu un caz de genocid la Curtea Internațională de Justiție pentru crimele de război comise împotriva civililor din enclavă.
