Cardinalii romano-catolici încep miercuri procesul de alegere a unui nou papă, izolându-se de restul lumii până când vor desemna omul pe care îl consideră capabil să unească o Biserică globală diversă, dar divizată.
Într-un proces care datează din Evul Mediu, cardinalii vor intra în Capela Sixtină, decorată cu fresce, după o slujbă publică în Bazilica Sfântul Petru, și vor începe conclavul secret pentru alegerea succesorului Papei Francisc, care a decedat luna trecută.
The first Latin American pope has died at 88 after 12 years of leadership marked by reform efforts and health struggles.
Niciun papă nu a fost ales în prima zi a unui conclav de secole, astfel că votarea ar putea continua câteva zile până când unul dintre cardinalii cu pălării roșii va obține majoritatea de două treimi necesară pentru a deveni al 267-lea pontif.
Miercuri va avea loc un singur vot. Ulterior, cardinalii pot vota de până la patru ori pe zi. Fumul negru care va ieși din coșul de pe acoperișul Capelei Sixtine va indica un vot neconcludent, în timp ce fumul alb și sunetul clopotelor vor anunța că Biserica, cu 1,4 miliarde de membri, are un nou lider.
În ultimele zile, cardinalii au exprimat opinii diferite despre ceea ce caută la viitorul papă. În timp ce unii au cerut continuitate cu viziunea de reformă a lui Francisc, alții au declarat că doresc să revină la tradițiile vechi. Mulți au indicat că își doresc un pontificat mai previzibil și mai echilibrat.
Un număr record de 133 de cardinali din 70 de țări vor intra în Capela Sixtină, în creștere față de cei 115 din 48 de națiuni care au participat la conclavul din 2013.
Nu există candidați oficiali pentru papalitate, dar unii cardinali sunt considerați „papabili,” adică având caracteristicile necesare pentru a deveni papă. După ce Ioan Paul al II-lea a rupt tradiția papalității italiene în 1978, câmpul de selecție s-a extins considerabil, astfel încât cardinali din țări îndepărtate sunt acum văzuți ca posibili candidați. Ultimii trei lideri ai Bisericii Catolice au provenit din Polonia (Ioan Paul al II-lea), Germania (Benedict al XVI-lea) și Argentina (Francisc). Dintre cei 133 de cardinali care vor vota la conclav, 108 au fost numiți de Francisc.
Deși nu a apărut un favorit clar, cardinalul italian Pietro Parolin și cardinalul filipinez Luis Antonio Tagle sunt considerați principalii candidați. Totuși, dacă devine evident că niciunul dintre ei nu poate câștiga, voturile ar putea să se îndrepte către alți candidați, alegătorii coagulându-se posibil în funcție de geografie, afinități doctrinare sau limbi comune.
Printre alți posibili candidați se numără francezul Jean-Marc Aveline, maghiarul Péter Erdő, americanul Robert Prevost și italianul Pierbattista Pizzaballa. „Așteptați și vedeți. Este nevoie de răbdare,” a declarat cardinalul italian Mario Zenari reporterilor marți.
Printre considerațiile lor va fi și dacă ar trebui să aleagă un papă din sudul global, unde congregațiile sunt în creștere, așa cum au făcut în 2013 cu argentinianul Francisc, să încredințeze din nou frâiele Europei sau chiar să aleagă primul papă american.
Conclavul a fost convocat după ce Francisc a murit pe 21 aprilie, la vârsta de 88 de ani. A existat o întârziere între moartea sa și conclav pentru a permite organizarea funeraliilor, înmormântarea și o perioadă de doliu. De asemenea, a fost necesar să se acorde timp cardinalilor să ajungă la Roma din toate colțurile lumii și să se familiarizeze înainte de a intra în conclav, un ritual antic învăluit în mister și tradiție.
Cardinalii sunt izolați de lume la Vatican, între reședințe și Capela Sixtină, unde votează în secret sub faimosul tavan pictat de Michelangelo, care include „Creația” și monumentalul „Judecata de Apoi.”
Pentru a elimina orice risc, Vaticanul le cere cardinalilor să predea telefoanele pentru durata conclavului și dezactivează semnalul telefonic în zonă. De asemenea, se vor folosi dispozitive de bruiaj în jurul Capelei Sixtine și al hotelului Domus Santa Marta, unde vor dormi cardinalii, pentru a preveni supravegherea și comunicarea cu exteriorul.
Odată ce un candidat primește voturile necesare și acceptă, el își alege un nume și intră în „Camera Lacrimilor” pentru a îmbrăca veșmintele papale. Câteva minute mai târziu, este prezentat lumii de pe balconul Bazilicii Sfântul Petru, cu proclamarea în latină: „Annuntio vobis gaudium magnum: Habemus Papam!” („Vă aduc o mare bucurie: Avem un papă!”). Aceasta este urmată imediat de dezvăluirea numelui său de botez, în latină, și a numelui papal ales.
Cel mai lung conclav din istorie a durat aproape trei ani, dar este de așteptat ca acesta să fie mult, mult mai scurt. Cardinalii au declarat săptămâna aceasta că se așteaptă la un conclav scurt, deși probabil va necesita cel puțin câteva runde de vot. Conclavul începe miercuri după-amiază. Cardinalii sunt așteptați să țină prima rundă de vot miercuri, dar nu există nicio obligație în acest sens.
În cea mai mare parte a secolului trecut, au fost necesare între trei și opt tururi de scrutin pentru a alege un papă. Ioan Paul I — papa care a domnit doar 33 de zile — a fost ales la al treilea tur de scrutin în 1978. Succesorul său, Sfântul Ioan Paul al II-lea, a avut nevoie de opt. Francisc a fost ales la al cincilea tur în 2013.
