Israelul este responsabil pentru „unul dintre cele mai crude genocide din istoria modernă”, a declarat raportorul special al ONU pentru teritoriile palestiniene ocupate, acuzând Tel Avivul că folosește Gaza ca teren de testare și cerând acțiuni internaționale ample, inclusiv un embargo internațional complet asupra armelor și suspendarea relațiilor comerciale și de investiții.
„Situația din teritoriile palestiniene ocupate este apocaliptică”, a declarat Francesca Albanese în fața Consiliului ONU pentru Drepturile Omului, prezentând cel mai recent raport al său joi.
„În Gaza, palestinienii continuă să îndure suferințe de neimaginat. Israelul este responsabil pentru unul dintre cele mai crude genocide din istoria modernă.”
Albanese a menționat că cifrele oficiale indică peste 200.000 de palestinieni uciși sau răniți, dar experții în sănătate estimează că „numărul real este mult mai mare”.
Ea a denunțat așa-numita „Fundație Umanitară Gaza”, noul mecanism de ajutor al Israelului în Gaza, care a dus la sute de decese până acum, descriind-o drept „o capcană mortală – concepută să ucidă sau să forțeze fuga unei populații înfometate, bombardate și emaciate”.
Ea a evidențiat profiturile economice obținute în timpul războiului, menționând că, în ultimele 20 de luni, companiile de armament au înregistrat câștiguri uriașe, furnizând Israelului arme folosite pentru bombardarea Fâșiei Gaza.
„Companiile de armament au obținut profituri aproape record echipând Israelul cu armament de ultimă generație pentru a lansa 85.000 de tone de explozibili – de șase ori puterea bombei de la Hiroshima – pentru a distruge Gaza”, a spus ea.
Raportul menționează, de asemenea, o creștere de 213% pe Bursa de Valori din Tel Aviv din octombrie 2023, descriind un contrast izbitor: „Un popor îmbogățit, un popor șters.”
Acuzând Israelul că folosește războiul pentru „a testa noi arme, sisteme de supraveghere personalizate, drone letale și sisteme radar”, Albanese a avertizat că lipsa de apărare a Palestinei a transformat-o într-un „laborator ideal pentru complexul militar-industrial israelian”.
Ea a numit 48 de actori corporativi, inclusiv producători de arme, bănci, companii de tehnologie, giganți energetici și instituții academice, acuzându-i că sunt direct legați de o „economie a ocupației” mai largă care susține acțiunile statului israelian.
Potrivit raportului său, cele mai importante firme menționate sunt Amazon, Microsoft, BNP Paribas, Booking și compania coreeană HD Hyundai.
„Armele și sistemele de date brutalizează și supraveghează palestinienii”, a spus ea. „Coloniile se extind – finanțate de bănci și asigurători, alimentate de combustibili fosili și normalizate de platforme turistice, lanțuri de supermarketuri și instituții academice.”
Responsabilitate
Conform dreptului internațional, a spus ea, chiar și o conexiune minimă cu acest sistem implică o responsabilitate clară.
„Există o responsabilitate prima facie pentru fiecare stat și entitate corporativă de a se abține complet sau de a pune capăt relațiilor lor cu această economie a ocupației.”
Într-un apel direct către statele membre ale ONU, Albanese a cerut măsuri curajoase: „Statele membre trebuie să impună un embargo complet asupra armelor pentru Israel, să suspende toate acordurile comerciale și relațiile de investiții și să asigure responsabilitatea, garantând că entitățile corporative se confruntă cu consecințe legale pentru implicarea lor în încălcări grave ale dreptului internațional.”
Ea a cerut, de asemenea, companiilor să acționeze, subliniind următoarele: „Entitățile corporative trebuie să înceteze urgent toate activitățile comerciale și să încheie relațiile direct legate de, care contribuie la și cauzează încălcări ale drepturilor omului și crime internaționale împotriva poporului palestinian.”
Albanese a spus că nu mai crede că ignoranța sau ideologia sunt explicații suficiente pentru lipsa de acțiune globală. „În fața unui genocid – atât de vizibil, atât de transmis în direct – aceste explicații sunt insuficiente.”
Ea a încheiat cu un apel către societatea civilă, spunând astfel: „Sindicatele, avocații, grupurile societății civile și cetățenii obișnuiți ar trebui să încurajeze o astfel de schimbare de comportament din partea companiilor și guvernelor prin presiuni pentru boicoturi, dezinvestiții, sancțiuni și responsabilitate. Ce urmează depinde de noi toți.”
