Departamentul de Stat al SUA nu a găsit dovezi care să indice că Rümeysa Özturk, o studentă turcă absolventă a Universității Tufts din Massachusetts, ar fi fost implicată în activități antisemite sau ar fi sprijinit o organizație teroristă, conform unui raport.
Conform publicației The Washington Post, o notă din martie, provenită din cadrul Departamentului de Stat, a concluzionat că nu existau motive pentru revocarea vizei lui Özturk în baza afirmațiilor administrației Trump conform cărora aceasta ar fi sprijinit grupul de rezistență palestinian Hamas sau ar fi fost implicată în antisemitism sau violență, așa cum susținea Departamentul pentru Securitate Internă (DHS).
Nota, citată publicației de surse anonime, menționa că secretarul de stat Marco Rubio nu avea suficiente motive pentru a revoca viza studentei turce conform unei prevederi care îi permite să acționeze în apărarea intereselor de politică externă ale țării.
Rümeysa Özturk, bursieră Fulbright și doctorandă în dezvoltarea copilului și a omului la Tufts, a fost răpită în plină zi de agenți mascați ai Serviciului de Imigrare și Control Vamal al SUA (ICE) în fața casei sale din Somerville.
Detenția sa a urmat unei campanii online de țintire din partea site-ului pro-Israel Canary Mission, care a criticat-o pentru coautorarea unui articol de opinie în ziarul studențesc The Tufts Daily în martie 2024, în care critica răspunsul universității la masacrul brutal al Israelului asupra Fâșiei Gaza.
Adresa DHS, trimisă de oficialul superior Andre Watson unui omolog din Departamentul de Stat, menționa că „Özturk a fost implicată în activism anti-Israel în urma atacurilor teroriste ale mișcării Hamas asupra israelienilor din 7 octombrie 2023”.
Mai exact, se spunea că ea „a fost coautoarea unui articol de opinie”, care „cerea ca Tufts să «își dezvăluie investițiile și să renunțe la companiile care au legături directe sau indirecte cu Israelul»”.
Tentative disperate
Conform unei copii a unei alte note revizuite de publicație, DHS a recomandat revocarea vizei lui Özturk conform unei prevederi din Legea privind Imigrarea și Naționalitatea, care cere secretarului de stat să aibă „motive rezonabile” să creadă că prezența cuiva reprezintă o „consecință politică adversă pentru Statele Unite”.
Nota menționa că niciuna dintre bazele de date guvernamentale ale SUA nu conținea informații legate de terorism despre Özturk. Un alt document intern preciza, de asemenea, că revocarea vizei ar fi „tăcută”, ceea ce însemna că ea nu ar fi fost informată în prealabil.
Întrebată în timpul unui briefing de presă zilnic în martie, purtătoarea de cuvânt a departamentului, Tammy Bruce a declarat că nu poate discuta „ceva ce se află în instanță, în curs de judecare”.
„DHS a considerat clar că ea a comis infracțiuni care necesitau detenția sa”, a adăugat Bruce, fără a oferi detalii sau dovezi.
Represiune
Cazul tinerei Özturk este unul dintre o listă tot mai mare de cazuri care vizează studenți pro-palestinieni ce critică genocidul Israelului în enclava blocată.
Pe 8 martie, autoritățile l-au arestat pe Mahmoud Khalil, care a condus protestele pro-palestiniene la Universitatea Columbia primăvara trecută. Trump a salutat arestarea sa și a declarat că este „prima dintre multe”.
Trump, fără dovezi, l-a acuzat pe Khalil că sprijină mișcarea Hamas. Khalil neagă orice legătură cu grupul de rezistență. Un judecător american a decis pe 12 aprilie că acesta poate fi deportat.
Câteva zile după arestarea lui Khalil, afirmațiile lui Trump s-au concretizat după ce un alt student pro-palestinian, Badar Khan Suri, un cercetător indian la Universitatea Georgetown, a fost arestat. Avocatul său a declarat că a fost arestat din cauza originii palestiniene a soției sale.
După arestarea lui Suri, autoritățile l-au vizat pe un alt student pro-palestinian, Momodou Taal, cerându-i să se predea.
Pe 25 martie, Yunseo Chung, o studentă de la Universitatea Columbia, a declarat că a dat în judecată administrația Trump pentru a opri deportarea sa din SUA din cauza participării sale la un protest pro-palestinian primăvara trecută.
Alți studenți, precum Leqaa Kordia, Ranjani Srinivasan și Alireza Doroudi, fie au fost reținuți, fie au ales să se auto-deporteze.