Președintele SUA, Donald Trump și-a apărat decizia de a invoca Alien Enemies Act (Legea privind inamicii străini), o lege de război din secolul al XVIII-lea utilizată ultima dată în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, pentru a deporta persoane presupus legate de banda Tren de Aragua (TdA) din Venezuela.
Declarațiile lui Trump au venit în contextul în care o instanță federală din Washington a cerut administrației să prezinte argumente scrise, pregătind terenul pentru o confruntare juridică de mare amploare în SUA cu privire la posibilitatea ca un președinte să expulzeze unilateral non-cetățeni fără un proces echitabil.
Măsura fără precedent - încadrarea unui grup infracțional străin drept „forță invadatoare” pentru a justifica deportările în masă - a atras reacții juridice și politice violente.
La câteva ore după ordinul lui Trump de sâmbătă, judecătorul districtual James E. Boasberg a blocat deportările pentru două săptămâni, determinând un apel imediat din partea Departamentului de Justiție.
Legea privind inamicii străini, o relicvă a politicii de război din secolul al XVIII-lea, a fost creată în 1798, în contextul unei posibile confruntări cu Franța. Aceasta a fost utilizată doar de trei ori în istoria SUA — în timpul Războiului din 1812, Primului Război Mondial și celui de-al Doilea Război Mondial — ca justificare legală pentru internarea în masă a americanilor de origine japoneză.
‘Apărarea SUA de amenințări și invazii’
Invocarea legii de către Trump într-o perioadă de pace a ridicat îngrijorări serioase de natură constituțională, spun experții. Măsura permite reținerea și deportarea non-cetățenilor fără posibilitatea de a contesta decizia în fața unui judecător de imigrare sau federal — o abatere semnificativă de la protecțiile legale convenționale.
Vineri seara, American Civil Liberties Union (ACLU) și Democracy Forward au intentat un proces de urgență în Washington, DC, în numele a cinci bărbați venezueleni reținuți într-un centru de imigrare din Texas.
Până sâmbătă, judecătorul Boasberg a blocat deportarea acestora, oferind administrației un eșec juridic imediat. Departamentul de Justiție a contestat rapid hotărârea.
Cazul va depinde acum de întrebarea dacă ordinul lui Trump extinde statutul din 1798 dincolo de contextul său original de război — un argument care, spun experții juridici, ar putea crea un precedent periculos.
Ordinul executiv al lui Trump a clasificat TdA drept o „forță invadatoare”, încadrând banda ca entitate paramilitară angajată în „război neregulamentar” pe teritoriul SUA.
„Prin invocarea Alien Enemies Act din 1798, voi direcționa guvernul nostru să folosească întreaga putere federală și de stat pentru a elimina prezența tuturor bandelor străine și rețelelor criminale care aduc crime devastatoare pe teritoriul SUA”, a declarat Trump în proclamația sa executivă.
„Ca comandant suprem, nu am o responsabilitate mai mare decât să apăr țara noastră de amenințări și invazii.”
Cu toate acestea, Brennan Center for Justice, un institut al Facultății de Drept de la Universitatea din New York care lucrează pentru a asigura că legile și instituțiile americane susțin democrația și justiția egală, a condamnat rapid măsura ca fiind un „abuz fără precedent” al puterii prezidențiale, argumentând că legea nu a fost niciodată destinată să se aplice actorilor non-statali, precum bandele criminale.
„Invocarea acesteia în timp de pace pentru a ocoli legea convențională a imigrației este o încălcare uluitoare a procesului echitabil”, a declarat organizația.
În mijlocul criticilor, a apărut un acord între administrația Trump și El Salvador. Națiunea din America Centrală a fost de acord să închidă 300 de presupuși membri ai TdA pentru un an.
Acordul urmează discuțiilor dintre secretarul de stat Marco Rubio și președintele salvadorian Nayib Bukele cu privire la reținerea migranților deportați în închisorile din El Salvador, numite CECOT — facilități care au atras condamnări pe scară largă pentru abuzuri ale drepturilor omului.
Luna trecută, administrația Trump a desemnat oficial TdA și alte șapte grupuri criminale din America Latină drept „organizații teroriste străine”.
Precedente juridice și bătălii viitoare
Congressional Research Service, un institut de cercetare a politicilor publice al Congresului SUA, a declarat într-un raport luna trecută că oficialii ar putea folosi desemnările de terorism străin pentru a argumenta că activitățile bandei în SUA echivalează cu o invazie limitată.
„Această teorie pare să fie fără precedent și nu a fost supusă unei revizuiri judiciare”, a afirmat raportul.
Într-o nouă depunere în cazul TdA, reclamanții au acuzat administrația Trump de încălcarea ordinului judecătorului, susținând că instanța a clarificat că orice avioane aflate în aer la momentul emiterii ordinului ar trebui să se întoarcă în SUA. În moțiunea depusă duminică seara, reclamanții au solicitat „ca instanța să direcționeze imediat guvernul să prezinte una sau mai multe declarații sub jurământ din partea unor persoane care au cunoștință directă de fapte, care să clarifice” momentul zborurilor.
Luni, un judecător federal din Washington a analizat întrebarea dacă administrația Trump a încălcat un ordin emis sâmbătă care interzicea oficialilor să îndepărteze orice străini reținuți. Cu Curtea Supremă pregătită să intervină în cele din urmă, întrebarea mai mare rămâne: Poate un președinte să utilizeze unilateral puteri de război pe timp de pace?