China contează pe un avantaj crucial în încercarea sa de a încheia un acord pentru atenuarea războiului comercial de mare miză cu Statele Unite — dominația sa în domeniul pământurilor rare.

Folosite în vehicule electrice, hard disk-uri, turbine eoliene și rachete, elementele de pământuri rare sunt esențiale pentru economia modernă și apărarea națională.

Boomul minier

„Orientul Mijlociu are petrol, China pământuri rare”, spunea în 1992 Deng Xiaoping, fostul lider chinez ale cărui reforme pro-piață au pus țara pe calea devenirii unei puteri economice.

De atunci, investițiile masive ale Beijingului în companii miniere de stat și reglementările de mediu mai permisive comparativ cu alți jucători din industrie au transformat China în principalul furnizor mondial.

Țara reprezintă acum 92% din producția globală rafinată, conform Agenției Internaționale pentru Energie.

Totuși, fluxul de pământuri rare din China către producătorii din întreaga lume a încetinit după ce Beijingul a început, la începutul lunii aprilie, să solicite exportatorilor interni să aplice pentru o licență, măsură văzută pe scară largă ca un răspuns la tarifele impuse de SUA.

Conform noilor cerințe, despre care grupurile industriale au spus că sunt complexe și lente, șapte elemente cheie și magneții aferenți necesită aprobarea Beijingului pentru a fi exportați către cumpărători străini.

Impact profund

Asigurarea accesului la aceste elemente vitale a devenit o prioritate de top pentru oficialii americani în discuțiile cu omologii chinezi, cele două părți întâlnindu-se săptămâna aceasta la Londra.

„Problema pământurilor rare a depășit clar celelalte părți ale negocierilor comerciale din cauza opririlor la fabricile din Statele Unite”, a declarat Paul Triolo, expert în tehnologie la Asia Society Policy Institute's Center for China Analysis, într-un seminar online luni.

Această perturbare, care a forțat gigantul auto american Ford să oprească temporar producția SUV-ului său Explorer, „a atras cu adevărat atenția Casei Albe”, a spus Triolo.

Oficialii celor două țări au declarat marți că au convenit asupra unui „cadru” pentru a avansa în negocierile comerciale — secretarul american al comerțului, Howard Lutnick, exprimându-și optimismul că preocupările legate de accesul la pământurile rare „vor fi rezolvate” în cele din urmă.

Avantajul pământurilor rare

Încetinirea emiterii licențelor a ridicat temeri că mai mulți producători auto vor fi forțați să oprească producția în timp ce așteaptă livrările.

Ministerul Comerțului din China a declarat la sfârșitul săptămânii trecute că, în calitate de „țară majoră responsabilă” a aprobat un anumit număr de cereri de export, adăugând că este dispus să consolideze dialogul legat de acest subiect cu „țările relevante”.

Dar acest blocaj a evidențiat dependența Washingtonului de pământurile rare chineze pentru producerea echipamentelor sale de apărare, chiar și pe fondul tensiunilor comerciale și geopolitice în creștere.

Un avion de luptă F-35 conține peste 400 de kilograme de elemente de pământuri rare, a notat o analiză recentă realizată de Gracelin Baskaran și Meredith Schwart de la Critical Minerals Security Program din cadrul Center for Strategic and International Studies.

„Dezvoltarea capacităților de minerit și procesare necesită un efort pe termen lung, ceea ce înseamnă că Statele Unite vor fi în dezavantaj pentru viitorul previzibil”, au scris aceștia.

Recuperarea decalajului

Măsurile recente de control al exporturilor nu sunt prima dată când China își folosește dominația asupra lanțurilor de aprovizionare cu pământuri rare.

După o coliziune maritimă în 2010 între un trauler chinez și navele gărzii de coastă japoneze în ape disputate, Beijingul a oprit temporar livrările de pământuri rare către Tokyo.

Episodul a determinat Japonia să investească în surse alternative și să îmbunătățească stocarea acestor elemente vitale, cu succes limitat.

Acesta este „un exemplu bun al dificultății de a reduce efectiv dependența de China”, a spus Triolo, menționând că, în cei 15 ani de la incident, Japonia a realizat doar „progrese marginale”.

Pentagonul încearcă să recupereze decalajul, cu strategia sa „de la mină la magnet”, care urmărește să asigure un lanț de aprovizionare complet intern pentru componentele cheie până în 2027.

Provocarea cu care se confruntă Washingtonul în competiția cu Beijingul în domeniul pământurilor rare este amplificată de un simplu fapt: China deține cele mai mari rezerve din lume.

„Concentrațiile exploatabile sunt mai puțin comune decât pentru majoritatea altor materii prime minerale, ceea ce face extracția mai costisitoare”, au scris Rico Luman și Ewa Manthey de la ING într-o analiză publicată marți.

„Această extracție și procesare complexă și costisitoare face ca pământurile rare să fie strategice”, au scris aceștia.

„Acest lucru oferă Chinei o poziție puternică de negociere.”