Într-o după-amiază fierbinte și umedă în Mokwa, Nigeria, Fatima și Habiba Jibrin stau sub un copac de mango, așteptând recuperarea corpurilor pe care se tem că nu le vor mai găsi niciodată.

Ambele femei, soții ale aceluiași bărbat, își petrec nopțile acolo de o săptămână, de când cea mai gravă inundație din memoria locală a distrus părți mari din oraș – luând cu ea casa lor, alte două soții ale soțului lor și 16 copii.

Fatima, în vârstă de 26 de ani, și-a pierdut patru copii, iar Habiba, de 27 de ani, și-a pierdut șase.

Dintre cei 18 membri ai familiei despre care se crede că au murit, doar patru corpuri au fost recuperate.

Povestea lor – despre aproape o întreagă familie distrusă într-o singură dimineață – este comună în Mokwa, în statul Niger din nord-centrul Nigeriei, unde bilanțul oficial al morților rămâne în jur de 150, dar sute de persoane sunt considerate decedate – posibil mai multe decât numărul total de victime la nivel național pentru tot anul 2024.

„Am dormit afară sub copacul de mango, cu o saltea și o plasă de țânțari”, a spus Fatima pentru AFP. „Chiar și mâncare de mâncat, nu avem.”

Prezența guvernului fiind redusă, ele depind „doar” de locuitorii norocoși ale căror proprietăți au fost cruțate.

De când apele tulburi au distrus peste 250 de case din comunitate, soțul lor, profesor la o școală islamică, iese zilnic din casă în căutarea celor 14 cadavre rămase. Perspectivele devin din ce în ce mai sumbre pe măsură ce trec orele.

Speranța pentru mai multe corpuri

Cel puțin 15 stâlpi de electricitate au fost distruși, lăsând orașul în întuneric. Vremea sufocantă nu oferă nicio alinare.

Apa este insuficientă, iar temerile că holera – un risc major după inundații – ar putea agrava situația deja gravă în săptămânile următoare sunt tot mai mari.

Voluntarii și echipele de intervenție în caz de dezastre au recuperat corpuri la aproape 10 kilometri distanță, după ce au fost duse de apele râului Niger. Locuitorii au spus pentru AFP că unele corpuri au fost găsite într-un sat din statul vecin Kwara, pe malul opus al puternicului râu.

Totuși, Fatima și Habiba încă speră la întoarcerea zilnică soțului lor, chiar dacă vine cu vești proaste.

„Vom fi fericite dacă va putea recupera corpurile lor moarte, ca să le putem înmormânta”, a spus Fatima Jibrin.

La fel ca cele două femei, Fatima Muhammed speră și ea ca trupul nepotului ei să fie găsit, viu sau mort.

Pregătea micul dejun în dimineața inundației când a văzut apa curgând printr-un canal îngust din fața casei sale.

Nu știa că apa, care se acumulase de zile întregi în spatele unei căi ferate abandonate de la marginea comunității, tocmai rupsese pereții de lut.

În mai puțin de un minut, curgerea blândă s-a transformat într-un torent puternic.

A scăpat prin ușa din spate, a spus ea pentru AFP, dar „nepotul meu a fost luat de ape în timp ce încerca să mă urmeze.”

Locuiește cu fiica ei și se consideră o povară.

Dar încă nu se întrevede niciun ajutor.

Ajutorul guvernamental lipsește, spun locuitorii

Mulți locuitori din comunitatea majoritar musulmană sunt furioși că guvernul nu a fost mai implicat, cu doar câteva zile înainte de sărbătoarea islamică Eid al-Adha.

Viceguvernatorul statului a vizitat și a făcut promisiuni, iar guvernul spune că a livrat ajutoare. Dar mulți locuitori au spus că nu au văzut nimic.

În mijlocul tensiunilor crescânde, câțiva tineri au amenințat că vor bate un jurnalist AFP, confundându-l cu un oficial guvernamental.

O încercare de a distribui materiale de ajutor s-a încheiat brusc mai devreme în acea zi, după ce locuitorii – sceptici că evenimentul ar putea fi doar o oportunitate de fotografie – au insistat ca articolele să fie distribuite deschis.

Soția guvernatorului, Fatima Mohammed Bago, a făcut o scurtă vizită în zona afectată. Niciun oficial de urgență nu a fost prezent la fața locului până cu câteva minute înainte de vizita ei. Au plecat imediat după.

Fatima și Habiba Jibrin, împreună cu Fatima Muhammed, au spus că ea nu a venit la ele și că nu au primit niciun ajutor din partea guvernului.

„Nu pot face nimic”, a spus Mohammed Aliu, un șofer de 36 de ani, a cărui copii, soție și casă au fost luate de inundații.

„Dar voi fi fericit dacă voi putea vedea corpurile lor.”