Lisa Solrun Christiansen se trezește la ora 4 dimineața în majoritatea zilelor și începe să lucreze la tricotarea puloverelor groase din lână, foarte căutate de cumpărători din întreaga lume pentru căldura lor și modelele colorate, care celebrează cultura tradițională inuită din Groenlanda.

Rutina ei de dimineață include o verificare rapidă a știrilor, dar în ultima vreme acest ritual îi tulbură liniștea din cauza tuturor poveștilor despre planurile președintelui american Donald Trump legate de țara ei natală.

„Mă simt copleșită”, a spus Christiansen la începutul acestei luni, în timp ce privea spre mare, unde aisberguri de un albastru incredibil pluteau aproape de țărm.

Fiica unor părinți inuiți și danezi, Christiansen, în vârstă de 57 de ani, prețuiește Groenlanda. Este o sursă de mândrie familială imensă faptul că tatăl ei, un artist și profesor, a proiectat steagul roșu-alb al Groenlandei.

„Pe patul de moarte, a vorbit mult despre steag și a spus că nu este steagul lui, ci al poporului”, a spus ea.

„Și este o frază la care mă gândesc mereu. A spus: „Sper ca steagul să unească poporul groenlandez.””

Insula anxietății

Groenlandezii sunt din ce în ce mai îngrijorați că țara lor, o regiune autonomă a Danemarcei, a devenit un pion în competiția dintre SUA, Rusia și China, pe măsură ce încălzirea globală deschide accesul la Arctica. Ei se tem că intenția lui Trump de a prelua controlul asupra Groenlandei, care deține depozite bogate de minerale și se află pe rute strategice aeriene și maritime, ar putea bloca drumul lor spre independență.

Aceste temeri au fost amplificate duminică, când Usha Vance, soția vicepreședintelui american JD Vance, a anunțat că va vizita Groenlanda în acest weekend pentru a participa la cursa națională de sănii trase de câini. Separat, consilierul pentru securitate națională, Michael Waltz și ministrul energiei, Chris Wright vor vizita o bază militară americană din nordul Groenlandei.

Anunțul a inflamat tensiunile declanșate la începutul acestei luni, când Trump și-a reiterat dorința de a anexa Groenlanda la doar două zile după ce groenlandezii au ales un nou parlament, care se opune aderării la SUA. Trump a făcut chiar o referire voalată la posibilitatea presiunii militare, menționând bazele americane din Groenlanda și sugerând că „poate vor trimite mai mulți soldați acolo”.

Știrile despre vizită au atras imediat critici din partea politicienilor locali, care au descris-o ca pe o demonstrație de putere americană într-un moment în care încearcă să formeze un guvern.

„Trebuie să fie subliniat clar că integritatea și democrația noastră trebuie respectate fără nicio interferență externă”, a declarat premierul în exercițiu Mute Boroup Egede.

Groenlanda, parte a Danemarcei din 1721, se îndreaptă spre independență de zeci de ani. Este un obiectiv susținut de majoritatea groenlandezilor, deși există diferențe de opinie cu privire la momentul și modul în care ar trebui să se întâmple. Ei nu vor să înlocuiască Danemarca cu un stăpân american.

Întrebarea este dacă Groenlanda va fi lăsată să-și controleze propriul destin într-un moment de tensiuni internaționale crescânde, când Trump vede insula ca fiind esențială pentru securitatea națională a SUA.

„David și Goliat”

În timp ce Groenlanda are o capacitate limitată de influență împotriva celei mai mari superputeri a lumii, inițierea de către Trump a unui conflict cu Groenlanda și Danemarca a fost o greșeală strategică, el ar trebui în schimb să coopereze cu aliații NATO din Nuuk și Copenhaga, a declarat expertul arctic Otto Svendsen de la Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale din Washington.

Acțiunile lui Trump, spune el, i-au unit pe groenlandezi și le-au sporit sentimentul de identitate națională.

„În Groenlanda, există o mândrie că groenlandezii nu sunt afectați de această presiune din partea Washingtonului

și un sentiment de autodeterminare”, a spus Svendsen. „Și fac totul pentru a-și face vocea auzită”.

În temeiul Legii privind autoguvernarea Groenlandei din 2009, Danemarca a recunoscut dreptul la independență la momentul ales de aceștia. Această lege a fost aprobată de alegătorii locali și ratificată de parlamentul danez. Dreptul la autodeterminare este, de asemenea, consacrat în Carta Organizației Națiunilor Unite, ratificată de Statele Unite în 1945.

Securitatea națională a SUA

Trump se concentrează însă mai mult pe nevoile economice și de securitate ale Statelor Unite decât pe drepturile națiunilor mai mici. De la preluarea mandatului în ianuarie, el a forțat Ucraina să semneze un tratat privind pământurile rare, a amenințat că va lua înapoi Canalul Panama și a propus ca Canada să devină al 51-lea stat.

Acum și-a îndreptat atenția spre Groenlanda, un teritoriu cu 56 000 de locuitori, majoritatea dintre ei indigeni inuiți.

Groenlanda protejează accesul la Arctica într-un moment în care topirea gheții marine reaprinde competiția pentru resursele energetice și minerale și atrage o prezență militară rusă tot mai mare.

Portul spațial Pituffik de pe coasta de nord-vest a insulei sprijină operațiunile de avertizare antirachetă și de supraveghere spațială pentru SUA și NATO.

Înainte de realegerea lui Trump, groenlandezii sperau să folosească această poziție unică pentru a obține independența. Acum se tem că aceasta îi face vulnerabili.

Cebastian Rosing, un angajat al firmei de taxiuri pe apă care oferă tururi ale fiordului Nuuk, s-a declarat dezamăgit că Trump încearcă o preluare a puterii într-un moment în care Groenlanda începea să își afirme autonomia și să își celebreze rădăcinile inuite.

„Este foarte ciudat să susținem că țara noastră este țara noastră, pentru că întotdeauna a fost țara noastră”, a spus el. „Ne luăm înapoi cultura din cauza colonialismului.”

Importanță strategică

Nu este vorba că groenlandezilor nu le plac Statele Unite.

Ei i-au primit pe americani de zeci de ani.

Statele Unite au ocupat efectiv Groenlanda în timpul celui de-al Doilea Război Mondial și au construit o serie de baze aeriene și navale.

După război, guvernul președintelui Harry Truman s-a oferit să cumpere insula pe motiv că „Groenlanda este de cea mai mare importanță pentru apărarea Statelor Unite”. Danemarca a respins oferta, dar a semnat un acord de bază pe termen lung.

Când Trump a reluat oferta în timpul primului său mandat, aceasta a fost rapid respinsă de Danemarca și considerată o glumă pentru a atrage atenția. Acum, însă, Trump merge mai departe cu o nouă energie pentru a revitaliza ideea.

Într-un discurs susținut la începutul acestei luni, el a declarat în fața unei sesiuni comune a Congresului că Statele Unite ar trebui să preia controlul asupra Groenlandei pentru a-și proteja securitatea națională. „Cred că o vom obține”, a spus Trump. „Într-un fel sau altul.”

Un model în Insulele Marshall?

Cu toate acestea, Trump are fani în Groenlanda.

Și nu există un fan mai mare decât Jorgen Boassen. Când a vorbit cu Associated Press, Boassen purta un tricou cu o fotografie a lui Trump cu sânge pe față și cu pumnul ridicat după o tentativă de asasinat anul trecut. Dedesubt era scris sloganul „American Villain”.

Boassen lucrează pentru o organizație numită American Daybreak, fondată de fostul oficial a lui Trump, Thomas Dans, care promovează legături mai strânse între SUA și Groenlanda.

Fostul zidar, care se descrie ca fiind „110%” inuit, are multe plângeri bazate pe opinia sa că Danemarca a maltratat populația indigenă în timpul dominației coloniale.

În special, el citează exemplul femeilor inuite, care spun că în anii 1970 li s-au introdus fără permisiune dispozitive contraceptive.

Trump trebuie să acționeze pentru a asigura ușa din spate a Americii, spune Boassen, deoarece Danemarca nu a reușit să garanteze securitatea Groenlandei.

Dar chiar și el dorește ca Groenlanda să fie independentă, un aliat al SUA, dar nu al 51-lea stat.

El are în vedere ceva similar cu acordul de relații libere pe care Groenlanda l-a negociat cu SUA atunci când a obținut independența în 1986. Acest acord recunoaște arhipelagul din Pacific ca națiune suverană și își conduce propria politică externă, dar oferă SUA controlul în materie de apărare și securitate.

„Suntem în 2025”, a declarat Boassen. „Așa că nu cred că pot veni aici și prelua controlul.”

În orice caz, majoritatea groenlandezilor sunt de acord că soarta insulei ar trebui să le aparțină lor, nu lui Trump.

„Trebuie să rămânem uniți”, a spus Christiansen, zăngănind cu acele de tricotat.