Parlamentarii europeni vor vota asupra acestei provocări rare, inițiate de o facțiune de extremă dreapta împotriva președintei Comisiei Europene, în jurul prânzului, la Strasbourg.
Adresându-se parlamentului în cursul acestei săptămâni, von der Leyen a respins moțiunea de neîncredere, calificând-o drept o încercare plină de teorii conspiraționiste de a diviza Europa, și i-a descris pe susținătorii acesteia drept „anti-vacciniști” și apologeți ai președintelui rus Vladimir Putin.
Ea a îndemnat parlamentarii să își reînnoiască încrederea în comisia sa, argumentând că Europa trebuie să arate unitate în fața diverselor provocări, de la negocierile comerciale cu SUA până la războiul Rusiei în Ucraina.
Moțiunea de cenzură a fost inițiată de europarlamentarul român de extremă dreapta Gheorghe Piperea.
Acesta o acuză pe von der Leyen de lipsă de transparență în legătură cu mesajele pe care le-a trimis șefului gigantului farmaceutic Pfizer în timpul negocierilor pentru vaccinurile anti-Covid.
Refuzul comisiei de a publica aceste mesaje, care fac obiectul mai multor procese în instanță, a alimentat criticile celor care o acuză pe von der Leyen de luarea deciziilor într-un mod centralizat și opac.
Aceasta este, de asemenea, o nemulțumire tot mai frecventă din partea aliaților tradiționali ai șefei comisiei din rândurile stângii și centrului, care au folosit votul pentru a-și exprima nemulțumirile.
O plângere majoră este că tabăra de centru-dreapta a lui von der Leyen a colaborat din ce în ce mai mult cu extrema dreaptă pentru a-și promova agenda, în special pentru a reduce reglementările de mediu.
Lidera centristă Valerie Hayer a declarat în parlament săptămâna aceasta că comisia lui von der Leyen este „prea centralizată și rigidă”, avertizând că „nimic nu poate fi considerat garantat”.
Dincolo de „Pfizergate”, românul Piperea acuză comisia de interferență în recentele alegeri prezidențiale din România, în care pro-europeanul Nicușor Dan l-a învins la limită pe criticul UE și naționalistul, George Simion.
Acest scrutin a avut loc după ce Curtea Constituțională a României a anulat un prim tur de scrutin din cauza acuzațiilor de interferență rusă și a promovării masive pe rețelele de socializare a candidatului de extremă dreapta, care a fost ulterior descalificat.
Având sprijinul unor grupuri de stânga și al unei părți din extrema dreaptă, inclusiv partidul premierului naționalist al Ungariei, Viktor Orban, șansele de reușită ale provocării lui Piperea sunt reduse.
„E timpul să pleci”, a scris Orban pe Twitter miercuri, alături de o fotografie cu von der Leyen.
Însă grupul lui Piperea, ECR, este divizat. Cea mai mare facțiune a acestuia, partidul premierului italian Giorgia Meloni, a anunțat că va susține șefa UE.
Cele mai mari două grupuri din parlament, PPE de centru-dreapta și Socialiștii și Democrații de centru-stânga, au respins categoric provocarea, care are nevoie de două treimi din voturile exprimate, reprezentând o majoritate a tuturor parlamentarilor, pentru a trece.
