Decizia Italiei de a aproba construcția unui pod între Sicilia și continent, care ar putea deveni cel mai lung pod cu o singură deschidere din lume, a deschis calea pentru o luptă juridică ce ar putea întârzia și mai mult un proiect conceput încă de vechii romani.

Guvernul condus de premierul Giorgia Meloni a dat aprobarea finală pentru podul peste Strâmtoarea Messina miercuri, alocând 13,5 miliarde de euro (15,8 miliarde de dolari) pentru un proiect discutat de mai bine de 50 de ani.

„Chiar dacă mi-ar oferi valoarea întreită a casei mele, asta nu contează pentru mine. Ceea ce contează este peisajul. Strâmtoarea Messina nu trebuie să fie atinsă”, a declarat Mariolina De Francesco, o femeie de 75 de ani care locuiește în orașul sicilian Messina.

Peste 440 de proprietăți vor trebui expropriate pe partea siciliană și în regiunea Calabria de pe continent pentru a face loc podului de 3,7 km și drumurilor și căilor ferate conexe.

„Avocații noștri vor lua măsuri și îi vom opri. Asta e garantat”, a spus Mariolina De Francesco, a cărei casă se află în apropierea amplasamentului unuia dintre turnurile terestre de 399 de metri înălțime prevăzute pentru pod.

Ministrul infrastructurii, Matteo Salvini a declarat că lucrările preliminare ar trebui să înceapă în septembrie-octombrie și a promis compensații generoase pentru cei care vor fi nevoiți să renunțe la proprietățile lor. Podul urmează să fie finalizat în 2032.

Compania Strâmtoarea Messina, care supraveghează proiectul, se pregătește pentru o luptă juridică amplă.

„(Recursurile legale) mă țin cu siguranță ocupat, deoarece ne consumă mult timp”, a declarat directorul executiv Pietro Ciucci pentru ziarul La Stampa.

Grupurile de mediu au depus săptămâna aceasta o plângere la Uniunea Europeană, semnalând riscuri serioase pentru ecosistemul local.

Cartierul Torre Faro, situat la marginea nordică a orașului Messina, include o rezervație naturală în jurul a două lacuri, iar Calabria pare la o aruncătură de băț atunci când te plimbi pe malul mării.

Risc seismic

Comitetele de rezidenți „Nu Podului” susțin că valoarea ecologică a zonei și riscul seismic fac ca aceasta să fie nepotrivită pentru infrastructură. De asemenea, se tem că lucrările vor dura mult timp, făcând cartierul de nelocuit din cauza zgomotului.

Compania Strâmtoarea Messina afirmă că podul va fi proiectat să reziste la cutremure foarte puternice și nu va fi amplasat pe linii de falie active. De asemenea, a promis măsuri de atenuare pentru a proteja habitatele și speciile protejate.

Obligațiile contractuale vor asigura că timpul și efectele activităților de construcție, inclusiv zgomotul, vor fi ținute sub control strict, a adăugat compania.

Susținătorii proiectului - atribuit consorțiului Eurolink condus de Webuild din Italia - spun că acesta va stimula economia unei regiuni subdezvoltate.

„Podul ar putea crea locuri de muncă pentru tineri și poate că ar putea schimba ceva în Sicilia, unde ne place mereu să păstrăm totul așa cum este”, a spus Giuseppe Caruso, în vârstă de 71 de ani, stând pe bicicleta sa lângă plajă.

Autoritățile au promis măsuri stricte de protecție împotriva oricărei implicări a mafiei. Cele două regiuni sunt casa organizațiilor mafiote Cosa Nostra și 'Ndrangheta, care au o lungă istorie de infiltrare în proiecte publice profitabile.

Guvernul ia în considerare, de asemenea, dacă să categorizeze investiția în pod ca cheltuială de apărare, ceea ce ar ajuta Italia să îndeplinească noile ținte NATO pentru creșterea bugetelor militare.

Interes public

Exproprierile de case urmează să fie realizate treptat, în conformitate cu progresul construcției.

Activistii și avocații estimează că aproximativ 1.000 de persoane ar putea pierde locuințele, iar costurile crescute de la atribuirea inițială a proiectului ar putea încălca legile Uniunii Europene privind achizițiile publice.

„Suntem o țară guvernată de statul de drept în cadrul UE, așa că chiar și guvernul trebuie să respecte regulile”, a declarat Antonio Saitta, un avocat care reprezintă unii rezidenți din Messina.

Compania Strâmtoarea Messina a declarat că creșterea costurilor, de la 8,5 miliarde de euro în 2011 - înainte ca proiectul să fie blocat - la actualele 13,5 miliarde de euro, se datorează creșterii accentuate a prețurilor la materialele de construcție.

Saitta a spus că principala modalitate de a bloca podul este depunerea unui apel la o instanță administrativă împotriva deciziei guvernului până la sfârșitul lunii octombrie.

Gianluca Maria Esposito, profesor de drept administrativ la Universitatea Sapienza din Roma, a declarat că interesul public prevalează asupra celui privat în astfel de cazuri și că blocarea proiectului ar fi o provocare descurajantă.

„Cetățeanul are dreptul la compensație, dar nu poate solicita alte daune și nici nu poate împiedica realizarea proiectului”, a spus el.