Pe 9 iulie două trenuri de marfă care transportau 98 de containere au plecat din Chengdu și Chongqing, China.
Acestea au traversat Kazahstanul, Marea Caspică, Azerbaidjanul, Georgia și au intrat în Türkiye prin calea ferată Baku-Tbilisi-Kars, ajungând în final la stația Halkali din Istanbul.
De acolo trenurile s-au îndreptat spre Polonia și Ungaria, marcând un moment important în succesul operațional al „Coridorului de Mijloc” — o rută logistică trans-eurasiatică care conectează China de Europa prin Asia Centrală și Türkiye.
Primele trenuri pe această rută vitală reprezintă realizarea unui proiect ambițios care își propune să reducă decalajul dintre est și vest.
Pe măsură ce peisajul comerțului global trece printr-o realiniere dramatică, Türkiye devine o arteră vitală pentru comerțul est-vest prin extinderea acestui coridor esențial.
Odată considerată o rută periferică, Coridorul de Mijloc devine rapid o alternativă preferată la căile ferate nordice controlate de Rusia și la rutele maritime mai lente și mai costisitoare din sud.
Oficialii turci și experții regionali descriu acum coridorul ca o oportunitate transformatoare nu doar pentru Türkiye, ci și pentru Europa, China și lumea turcică în general.
„Türkiye devine coloana vertebrală a comerțului, conectând direct 21 de țări”, a declarat recent ministrul transporturilor și infrastructurii, Abdulkadir Uraloglu, la o conferință din Istanbul.
„Acest coridor este de două ori mai rapid decât transportul maritim și de patru ori mai rentabil decât transportul aerian. Cu investiții continue, ne așteptăm să reducem timpul de călătorie din Extremul Orient până în Europa la doar 13 zile.”
Coridorul de Mijloc se întinde pe aproximativ 4 300 de kilometri, dintre care 2 200 de kilometri traversează Türkiye.
Uraloglu a menționat că Türkiye îmbunătățește deja capacitatea coridorului, inclusiv prin noi legături feroviare în Istanbul și o mai bună coordonare regională.
„Nu suntem doar o țară de tranzit”, a spus el. „Construim un ecosistem logistic în inima Eurasiei.”
Realinierea strategică în comerțul global
Profesorul Oktay Firat Tanrisever, specialist în relații internaționale la Universitatea Tehnică din Orientul Mijlociu (METU) din Ankara, afirmă că Coridorul Mijlociu este mai mult decât o soluție logistică; este o repoziționare geopolitică.
„Activarea completă a Coridorului de Mijloc va genera oportunități imense — nu doar pentru Türkiye și republicile turcice, ci și pentru Europa și China”, a declarat el pentru TRT World.
„Acest lucru oferă Türkiye șansa de a se transforma dintr-un simplu pasaj într-un actor esențial în modelarea conectivității și securității regionale.”
Tanrisever susține, de asemenea, că potențialul Türkiye este consolidat de recalibrarea alianțelor comerciale și a priorităților logistice în era post-pandemică și post-război (referindu-se la războiul din Ucraina).
„Pe măsură ce coridoarele nordice ale Rusiei devin din ce în ce mai fragile, iar transportul maritim sudic se confruntă cu costuri și congestii, Türkiye devine cea mai viabilă opțiune pentru transportul est-vest”, explică el.
„Firmele globale de logistică nu doar că vor folosi Türkiye — vor investi în ea.”
Un nou drum al mătăsii pe șine de oțel
Coridorul de Mijloc — care include calea ferată Baku-Tbilisi-Kars și este aliniat cu infrastructura precum TANAP — este considerat de lumea afacerilor drept „Noul drum al mătăsii”. Este un concept care depășește cu mult transportul.
„Oportunitățile de transport intermodal sunt cunoscute astăzi în lumea afacerilor drept „Noul Drum al Mătăsii” sau „Coridorul de Mijloc”, spune Cem Kumuk, arhitect în domeniul logisticii.
„Aceste oportunități au apărut ca o alternativă pentru conectarea Chinei, unul dintre cele mai importante centre de producție din lume, la Europa, una dintre cele mai mari piețe ale sale.”
„În comparație cu transportul maritim de containere pe scară largă, Coridorul de Mijloc oferă avantaje distincte – reducerea costurilor, termene de livrare mai scurte și un impact redus asupra mediului”, declară el pentru TRT World.
„Acest nou mod de transport oferă un potențial semnificativ pentru Türkiye de a se stabili nu doar ca un coridor, ci ca un centru de comandă al logisticii regionale.”
Estul întâlnește Vestul
Trenul din Chengdu parcurge 10 400 de kilometri până la Lodz, Polonia, în timp ce al doilea tren din Chongqing acoperă o distanță de 10 998 de kilometri până la Budapesta, Ungaria.
Aceste conexiuni feroviare continue, fără întreruperi, traversând Caucazul de Sud și Anatolia, exemplifică importanța tot mai mare a coridorului în lanțurile de aprovizionare globale.
„Rolul critic al Türkiye în transportul de mărfuri între est și vest este consolidat cu fiecare operațiune reușită”, a declarat ministrul Uraloglu. „Suntem hotărâți să ne creștem puterea logistică în inima Coridorului de Mijloc.”
Pe măsură ce infrastructura se extinde și noile investiții feroviare câștigă avânt, experții avertizează că succesul va necesita mai mult decât oțel și beton.
„Cheia va fi integrarea”, spune Tanrisever. „Acest coridor va reuși doar dacă există coeziune politică, aliniere regională și o diplomație agilă care să se potrivească cu ingineria.”
Pe măsură ce rutele comerciale se diversifică și dependențele globale se schimbă, Türkiye nu doar că se poziționează ca un element cheie de legătură între Asia și Europa, ci definește logistica, diplomația și direcția comerțului secolului XXI.
