Angajamentul tot mai mare al Türkiye în Asia a făcut un nou pas înainte odată cu vizita oficială a ministrului turc al apărării naționale, Yaşar Güler în Vietnam.
Călătoria de două zile în Hanoi, care a început joi, include discuții la nivel înalt și este considerată parte a inițiativei mai ample „Asia Anew” lansată de Ankara în 2019, cu scopul de a extinde legăturile politice, economice și de securitate în regiune.
Güler, care se află în Vietnam la invitația omologului său vietnamez, generalul Phan Van Giang, și-a început vizita joi printr-un omagiu adus la Mausoleul Ho Chi Minh din capitala Hanoi, onorând astfel fondatorul țării din Asia de Sud-Est.
Ulterior, ministrul turc a fost primit cu o ceremonie militară la Ministerul Apărării din Vietnam de către Giang. După ceremonie, Güler a avut o întâlnire bilaterală cu Giang, însoțit de delegații din ambele părți.
Potrivit Vietnam News, Giang a declarat că vizita lui Güler reprezintă un pas concret în implementarea angajamentelor privind consolidarea cooperării în domeniul apărării, asumate în Declarația Comună Vietnam-Türkiye, semnată în timpul vizitei oficiale a premierului Pham Minh Chinh în Türkiye, în noiembrie 2023.
El a subliniat că, la aproape 50 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice în 1978, prietenia și cooperarea multidimensională dintre cele două țări au continuat să se dezvolte, existând un potențial semnificativ pentru o colaborare viitoare, în special în domeniul apărării.
Güler a vizitat, de asemenea, Ambasada Türkiye din Hanoi, unde a fost informat despre activitățile în desfășurare. Ulterior, a fost primit de președintele vietnamez Luong Cuong, căruia i-a transmis salutările președintelui turc Recep Tayyip Erdoğan.
Concentrare reînnoită asupra Asiei
Analiștii consideră că vizita lui Güler în Vietnam subliniază un efort deliberat al Türkiye de a consolida parteneriatele cu puterile emergente din Asia de Sud-Est. Aceștia observă că această mișcare reflectă una dintre cele mai semnificative recalibrări ale politicii externe turce din ultimele decenii.
„Declarația Türkiye privind concentrarea reînnoită asupra Asiei a reprezentat una dintre cele mai importante rupturi de la tiparele tradiționale ale politicii sale externe”, afirmă Ismail Ermağan, profesor de relații internaționale la Universitatea Medeniyet din Istanbul, descriind inițiativa „Asia Anew” din 2019 ca un punct de cotitură.
„Timp de decenii, eforturile Ankarei s-au concentrat în mare parte pe procesul de aderare la Uniunea Europeană, dar când aceste eforturi nu au dat roade, statul turc a început să privească mai global”, explică el.
„În ultimele două decenii, Türkiye a lansat inițiative concentrate pe diferite regiuni – 2005 ca «Anul Africii», 2006 ca «Anul Americii Latine» și, în cele din urmă, 2019 ca «Anul Asiei»”, adaugă Ermağan pentru TRT World, subliniind că această abordare „arată o strategie deliberată de a-și extinde reprezentarea și influența dincolo de vecinătatea imediată”.
Vizita lui Güler în Vietnam face parte dintr-o traiectorie mai lungă în care Türkiye încearcă să se integreze mai ferm în structurile Asia-Pacific, spune Ermağan.
El subliniază că, în trecut, relațiile Türkiye cu țări precum Indonezia și Malaezia erau „aproape inexistente”, deși exista un interes considerabil pentru Türkiye în aceste societăți.
El observă că, prin vizite reciproce ale liderilor, relațiile s-au îmbunătățit constant.
„În Asia de Sud-Est, Türkiye era practic absentă în locuri precum Laos, Cambodgia sau Myanmar”, spune el. „Acum, prin educație, diplomație culturală și cooperare în industria apărării, Ankara încearcă să corecteze acest dezechilibru.”
Lokman Karadağ, specialist în Asia, încadrează inițiativa „Asia Anew” într-un calcul strategic mai larg. „Este o strategie cheie și deliberată în politica externă a Türkiye”, spune el pentru TRT World.
„Nu este vorba despre abandonarea Occidentului. Türkiye rămâne membră NATO și continuă să aibă legături profunde cu Europa și Statele Unite. Dar recunoaște, de asemenea, greutatea economică și politică în creștere a Asiei și își diversifică proactiv parteneriatele”, explică Karadağ.
„Nu este un joc de sumă zero în care să alegi Estul în detrimentul Vestului. Mai degrabă, este vorba despre autonomie strategică și evitarea dependenței de un singur bloc”, adaugă el.
În acest context, vizita lui Güler în Vietnam devine deosebit de simbolică. Vietnamul este una dintre economiile cu cea mai rapidă creștere din regiune, având o populație de peste 100 de milioane și investiții semnificative în tehnologie și industrie.
După cum subliniază Ermağan, „Vietnamul este printre cele mai importante state strategice din arhitectura de securitate și dezvoltare tehnologică a Asiei de Sud-Est. Prezența Türkiye acolo nu este doar oportună, ci și necesară dacă Ankara dorește să-și extindă influența în regiune.”
Cooperarea în domeniul apărării și puterea soft
Karadağ subliniază că rolul tot mai important al Türkiye în Asia este definit de doi piloni: exportul industriei sale de apărare, din ce în ce mai competitive, și abordarea sa cooperantă în materie de securitate.
„Türkiye este acum un actor recunoscut în industria globală de apărare”, argumentează el.
„Vehiculele sale aeriene fără pilot, navele navale și sistemele de rachete sunt foarte căutate. Dar ceea ce diferențiază Türkiye este disponibilitatea sa de a se angaja în co-dezvoltare și transfer de tehnologie, spre deosebire de mulți furnizori occidentali. Acest lucru face ca Ankara să fie un partener atractiv pentru statele asiatice care își modernizează armatele, cum ar fi Vietnamul.”
Într-adevăr, semnificația cooperării în domeniul apărării nu poate fi exagerată. Türkiye a încheiat deja acorduri istorice, cum ar fi acordul de coproducție cu Indonezia pentru avionul de luptă KAAN. Vietnamul, în proces de modernizare a armatei sale, ar putea deveni un alt partener în acest domeniu.
Ermağan consideră că vizita lui Güler evidențiază tocmai această oportunitate: „Industria de apărare a Türkiye se numără acum printre cele mai bune la nivel global. Dar cea mai mare provocare a sa este internaționalizarea. Vizitele de profil înalt, ca aceasta, sunt cruciale pentru promovarea produselor sale de apărare și pentru a demonstra disponibilitatea Ankarei de a fi un partener, nu doar un vânzător.”
Dar, dincolo de apărare, Ankara utilizează, de asemenea, instrumente de soft power pentru a-și crea un loc în regiune. Instituții precum TİKA, Institutele Yunus Emre și Președinția Afacerilor Religioase (Diyanet) și-au extins prezența în Asia de Sud-Est. Predarea limbilor străine, schimburile culturale și proiectele umanitare fac parte din acest angajament multi-stratificat.
„Spre deosebire de puterile coloniale care au dominat odată regiunea”, subliniază Ermağan, „Türkiye abordează Asia pe baza unei cooperări reciproc avantajoase. Acest lucru o face un actor mai de încredere în comparație cu statele occidentale cu un trecut colonial”.
Karadağ împărtășește această opinie, subliniind că Türkiye poate acționa ca un „partener de securitate constructiv și nerestrictiv”.
El menționează că multe state asiatice se tem să nu fie prinse în rivalitatea dintre China și Statele Unite.
„Türkiye oferă un model diferit”, explică el. „Nu caută să creeze noi blocuri sau să limiteze puteri specifice. În schimb, se concentrează pe interese comune, cooperare politică și tehnologie de apărare. Aceasta este o opțiune foarte atractivă pentru statele care caută flexibilitate strategică.”
Persistă provocări în strategia Türkiye privind Asia
Cu toate acestea, provocările rămân. Relațiile cu China și India ilustrează complexitatea angajamentului Türkiye în Asia. Cu China, cooperarea economică s-a extins, în special în cadrul Inițiativei Noul Drum al Mătăsii (One Belt One Road), unde proiectul Coridorul de Mijloc al Türkiye joacă un rol complementar.
Cu India, alinierea istorică a Ankarei cu Pakistanul în problema Caşmir a provocat tensiuni diplomatice. Karadağ sugerează că extinderea angajamentului Türkiye cu țări precum Vietnam ar putea încuraja India să-și reevalueze legăturile cu Ankara, concentrându-se pe cooperarea pragmatică, mai degrabă decât pe dispute.
În același timp, Ermağan insistă că Türkiye trebuie să-și consolideze fundațiile academice și intelectuale pentru a se angaja cu Asia.
„Fără a produce cunoștințe din teren, bazându-ne doar pe decupaje din presă și rapoarte superficiale, nu va fi suficient. Avem nevoie de centre dedicate, grupuri de reflecție și expertiză în țări precum Vietnam, Laos sau Cambodgia dacă vrem să luăm decizii politice informate.”
Dimensiunea economică a strategiei Türkiye pentru Asia este la fel de semnificativă. Vietnam, de exemplu, este un partener comercial cheie, cu un volum comercial bilateral de aproximativ 2 miliarde de dolari. Türkiye exportă oțel, fire de bumbac, produse chimice și produse alimentare, în timp ce importă electronice, textile, încălțăminte și utilaje din Vietnam.
Ambele părți văd oportunități de diversificare și extindere. „Dacă Ankara poate adăuga cooperarea energetică, transferul de tehnologie și colaborarea în domeniul apărării la această listă”, spune Ermağan, „relația ar putea crește exponențial”.
Karadağ spune că extinderea prezenței Türkiye în Asia are ca scop crearea de opțiuni, nu înlocuirea vechilor alianțe. „Este vorba despre lărgirea orizonturilor și creșterea puterii de negociere la nivel global”, spune el.
„Türkiye semnalează că vrea să fie prezentă în Africa, în America Latină și acum în Asia, nu ca un actor secundar, ci ca un partener proactiv. Vizita ministrului Güler în Vietnam ar trebui considerată în acest context – ca parte a unei recalibrări mai largi a locului Türkiye în lume.”
