Prim-ministrul Etiopiei, Abiy Ahmed a inaugurat marți Barajul Marii Renașteri Etiopiene (GERD), un proiect hidroenergetic de 4,5 miliarde de dolari, cel mai mare de acest tip din Africa, în cadrul unei ceremonii la care au participat lideri regionali și demnitari străini.
Lansat în 2011 sub conducerea fostului prim-ministru Meles Zenawi, proiectul de pe Nilul Albastru este conceput pentru a genera 5.150 de megawați de energie electrică, având scopul de a atenua deficitul cronic de energie și de a extinde exporturile.
Considerat un proiect finanțat integral din resurse locale, barajul a stârnit îngrijorări din partea Egiptului și Sudanului cu privire la impactul asupra securității lor de apă. Etiopia susține că barajul reprezintă un simbol al unității naționale și un pas către cooperarea regională, aducând beneficii semnificative și țărilor aflate în aval.
Pentru Etiopia, GERD este un proiect național de o amploare istorică și un simbol rar de unitate într-o țară afectată de conflicte interne continue. Cu o înălțime de 145 de metri și o lungime de aproape doi kilometri peste Nilul Albastru, în apropierea graniței cu Sudanul, megastructura de 4 miliarde de dolari este proiectată să rețină 74 de miliarde de metri cubi de apă și să genereze 5.000 de megawați de energie electrică – mai mult decât dublul capacității actuale a Etiopiei.
Ascensiune geopolitică
Festivitățile au început luni seară cu un spectacol impresionant de felinare, lasere și drone care au scris sloganuri precum „ascensiune geopolitică” și „un salt în viitor”, urmărite de prim-ministrul Abiy Ahmed, care a făcut din acest proiect o piatră de temelie a mandatului său. Aproximativ 45% din cei 130 de milioane de locuitori ai Etiopiei nu au acces la electricitate, conform datelor Băncii Mondiale, iar penele frecvente de curent din Addis Abeba obligă afacerile și gospodăriile să se bazeze pe generatoare.
Analiștii susțin că GERD, aflat în construcție din 2011, ar putea transforma economia Etiopiei, stimulând producția industrială, facilitând tranziția către vehicule electrice și furnizând energie vecinilor cu mare nevoie prin interconexiuni regionale care se extind până în Tanzania.
Amenințare existențială
Egiptul, vecinul dependent de Nil pentru 97% din resursele sale de apă, vede în acest proiect un dezastru iminent. Cu o populație de 110 milioane de locuitori și precipitații reduse, dependența Egiptului de râu este absolută. Președintele Abdel Fattah el-Sisi a numit în repetate rânduri barajul o „amenințare existențială” și a promis că Egiptul va lua toate măsurile permise de dreptul internațional pentru a-și apăra securitatea apei.
„Cine crede că Egiptul va închide ochii la drepturile sale asupra apei se înșală”, a declarat el reporterilor luna trecută.
Confruntarea a accentuat rivalitățile regionale. Egiptul și-a consolidat legăturile cu Eritreea și Somalia – ambele având relații tensionate cu Etiopia – și colaborează strâns cu Sudanul, care de asemenea își exprimă îngrijorarea cu privire la reducerea debitului râului. Încercările de mediere din partea SUA, Băncii Mondiale, Rusiei, EAU și Uniunii Africane au eșuat în ultimul deceniu.