Bolivia se îndreaptă către un al doilea tur al alegerilor prezidențiale, în care senatorul centrist Rodrigo Paz și fostul președinte de dreapta Jorge „Tuto” Quiroga se vor confrunta, după un rezultat care a surprins sondajele preelectorale.
Cu 90% din voturile de duminică numărate, Consiliul Electoral Național (CNE) a anunțat că Paz a obținut 31% din voturi, în timp ce Quiroga s-a clasat pe locul al doilea cu 27%.
Paz, în vârstă de 57 de ani, membru al Partidului Creștin Democrat, este un lider surpriză. Este fiul fostului președinte Jaime Paz Zamora, care a condus țara între 1989 și 1993. Născut în Spania în timpul exilului familiei sale (1964-1982), cariera politică a lui Paz a început în 2002 ca parlamentar. Ulterior, a fost primar și guvernator al regiunii sale natale, Tarija. Paz a câștigat o notorietate modestă pe măsură ce campania a avansat.
Jorge „Tuto” Quiroga, în vârstă de 65 de ani, din coaliția Alianza Libre, este al doilea candidat în cursa pentru turul doi.
Quiroga, care a candidat fără succes de trei ori anterior pentru funcția de președinte, a fost președinte între 2001 și 2002. El a completat ultimul an al mandatului fostului dictator militar Hugo Banzer, după ce acesta a demisionat din cauza unui cancer pulmonar.
„Bolivia a transmis lumii că vrem să trăim într-o națiune liberă. Este o noapte istorică”, a declarat Quiroga la un eveniment public după anunțarea rezultatelor preliminare.
Sondajele preelectorale indicau că Samuel Doria Medina, un om de afaceri de centru-dreapta în vârstă de 66 de ani, ar fi fost principalul adversar al lui Quiroga în turul doi.
Cu toate acestea, Medina, care a candidat de trei ori fără succes pentru președinție, s-a clasat pe locul al treilea.
Ceilalți cinci candidați, inclusiv Andronico Rodriguez, un politician de stânga, au rămas mult în urmă.
Ambii candidați din fruntea cursei au promis să se distanțeze de modelul economic condus de stat, impus de partidul de guvernământ Mișcarea pentru Socialism (MAS). Acest model, susțin unii bolivieni, este cauza crizei economice actuale a țării, caracterizată prin lipsa de dolari americani, creșterea constantă a costului vieții și perioade îndelungate de penurie de combustibil din cauza dependenței de importuri.
Un al doilea tur, anticipat pe scară largă deoarece niciun candidat nu a obținut majoritatea necesară în primul tur, este programat pentru 19 octombrie. Pentru a câștiga primul tur, un candidat trebuia să obțină fie peste 50% din voturi, fie cel puțin 40% cu un avans de 10 puncte față de locul al doilea.
Pe lângă președinte și vicepreședinte, alegătorii au votat și pentru 36 de senatori și 130 de deputați.
Un vot pentru schimbare
Gustavo Flores-Macias, politolog la Universitatea Cornell din Statele Unite, a declarat că ascensiunea târzie a lui Paz arată că oamenii sunt „sătui de aceiași candidați”, se prezentau în mod repetat la alegerile pentru funcția supremă. Flores-Macias a legat succesul lui Paz și de disprețul larg răspândit în Bolivia față de candidații cu legături cu marile afaceri.
Votul marchează sfârșitul a 20 de ani de guvernare socialistă, care a început în 2005, când Evo Morales, un fermier indigen de coca, a fost ales președinte pe o platformă radicală anti-capitalistă. Bolivia s-a bucurat de mai mult de un deceniu de creștere economică puternică și de îmbunătățirea condițiilor pentru populația indigenă sub conducerea lui Morales, care a fost la putere între 2006 și 2019.
Totuși, lipsa investițiilor în explorare a dus la prăbușirea veniturilor din gaze naturale – principala sursă de venit a țării – erodând rezervele de valută străină ale guvernului și provocând penurii de combustibil importat și alte produse de bază.
„Stânga ne-a făcut mult rău. Vreau o schimbare pentru țară”, a declarat Miriam Escobar, o pensionară de 60 de ani, pentru AFP, după ce a votat în La Paz.
