Națiunile Unite iau în considerare o reformă majoră, care ar putea fuziona departamente importante și ar redistribui resursele la nivel global, conform unui memorandum intern pregătit de oficiali de rang înalt însărcinați cu reformarea organizației mondiale.
Această revizuire la nivel înalt vine în contextul în care agențiile ONU încearcă să facă față consecințelor reducerilor de ajutor extern din partea SUA, sub administrația președintelui Donald Trump, care au afectat grav agențiile umanitare.
Documentul de șase pagini, marcat „strict confidențial” și analizat de Reuters, conține o listă de „sugestii” care ar consolida zeci de agenții ONU în patru departamente principale: pace și securitate, afaceri umanitare, dezvoltare durabilă și drepturile omului.
De exemplu, într-o variantă propusă, aspectele operaționale ale Programului Alimentar Mondial, Fondul Națiunilor Unite pentru Copii, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și Înaltul Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați (UNHCR) ar putea fi fuzionate într-o singură entitate umanitară.
Memorandumul conține o gamă largă de sugestii, unele majore, altele minore, iar dacă toate ar fi adoptate, ar reprezenta cele mai ample reforme din ultimele decenii. Printre propuneri se numără integrarea agenției ONU pentru SIDA în OMS și reducerea necesității de până la șase traducători la întâlniri. O altă sugestie propune fuzionarea Organizației Mondiale a Comerțului - care nu este o entitate ONU - cu agențiile de dezvoltare ale ONU.
Un punct de plecare
Un oficial familiarizat cu memorandumul l-a descris drept un punct de plecare. Totuși, limbajul evaluării interne pare să confirme ceea ce atât susținătorii, cât și criticii organizației globale au spus de mult timp: că ONU are nevoie de simplificare. Memorandumul menționează „mandate suprapuse”, „utilizarea ineficientă a resurselor”, „fragmentare și duplicare” și subliniază o creștere a pozițiilor de conducere.
Documentul descrie „provocări sistemice” cu care se confruntă ONU, probleme agravate de faptul că Adunarea Generală continuă să adauge misiuni și programe. „Mandatele crescute, adesea fără strategii clare de ieșire, și complexitățile au dus la suprapuneri semnificative, ineficiențe și costuri crescute”, se arată în document.
Memorandumul a fost elaborat de un grup de lucru desemnat în martie de secretarul general António Guterres, care a declarat la momentul respectiv că organizația trebuie să devină mai eficientă din punct de vedere al costurilor.
Grupul de lucru, care analizează schimbări structurale pe termen lung, vine în completarea eforturilor pe termen scurt de reducere a costurilor. Unii diplomați au descris acest efort ca un pas proactiv pentru a preveni reduceri mai profunde din partea SUA.
„Memorandumul este rezultatul unui exercițiu de generare de idei și gânduri din partea oficialilor de rang înalt despre cum să realizăm viziunea secretarului general”, a declarat purtătorul de cuvânt al lui Guterres, Stephane Dujarric.
Guterres a cerut de mult timp reformarea ONU. În timpul unei întâlniri cu Trump în 2017, secretarul general i-a spus președintelui SUA că organizația mondială este împovărată de „structuri fragmentate, proceduri bizantine, birocrație interminabilă”.
Cu toate acestea, ONU se confruntă acum cu una dintre cele mai mari crize financiare din istoria sa de 80 de ani. La începutul anului, Statele Unite, de departe cel mai mare donator al ONU, aveau deja restanțe de aproximativ 1,5 miliarde de dolari pentru bugetul regulat și 1,2 miliarde de dolari pentru operațiunile de menținere a păcii. De când Trump a preluat funcția în ianuarie, a redus miliarde de dolari din asistența externă ca parte a politicii sale externe „America First”.
Reduceri și schimbări geopolitice
Memorandumul grupului de lucru nu menționează nicio țară pe nume, dar subliniază clar că „schimbările geopolitice și reducerile substanțiale ale bugetului de ajutor extern pun la încercare legitimitatea și eficacitatea Organizației”.
Printre efecte: biroul umanitar al ONU, care se confruntă cu un deficit de 58 de milioane de dolari, a redus 20% din personal. UNICEF estimează că bugetul său va scădea cu 20%, iar agenția ONU pentru migrație se așteaptă la o reducere de 30% a bugetului, afectând 6.000 de locuri de muncă.
Reducerea fondurilor are „un impact imediat și devastator”, a declarat Bob Rae, ambasadorul canadian și președintele Consiliului Economic și Social al ONU, luni. „Ce se întâmplă este teribil - reducem rațiile în taberele de refugiați”, a spus Rae.
Memorandumul sugerează, de asemenea, relocarea unor angajați ONU din orașe mai scumpe în locații cu costuri mai mici și fuzionarea operațiunilor din Roma. Un alt memorandum intern mai scurt, trimis săptămâna trecută oficialilor ONU de rang înalt și văzut de Reuters, le-a cerut să pregătească până pe 16 mai o listă de posturi care ar putea fi desfășurate în afara New York-ului sau Genevei.
„Trebuie să luăm măsuri îndrăznețe și imediate pentru a îmbunătăți modul în care lucrăm, maximizând eficiența și reducând costurile”, se arată în al doilea memorandum. Sute de angajați ONU au protestat împotriva pierderii locurilor de muncă la Geneva pe 1 mai. Personalul care sprijină direct Adunarea Generală a ONU și Consiliul de Securitate din New York ar rămâne, conform memorandumului.
