Germania a refuzat intrarea a peste 10 000 de migranți ilegali pe teritoriul său de când noul guvern de coaliție condus de conservatori a preluat puterea în luna mai, a declarat ministrul de interne al țării.
Alexander Dobrindt, un aliat apropiat al cancelarului Friedrich Merz, a declarat pentru revista săptămânală Stern că măsurile mai stricte la graniță au dat rezultate, iar guvernul intenționează să le extindă și după luna septembrie.
„Am respins peste 10 000 de migranți ilegali la granițele noastre de la 8 mai, inclusiv aproximativ 550 de solicitanți de azil. S-a ajuns la concluzia că (statutul) nu mai contează la graniță, motiv pentru care cererile de azil sunt în scădere”, a spus el.
Dobrindt a argumentat că măsurile mai stricte ale guvernului s-au dovedit a fi „extrem de eficiente” și au schimbat percepția globală, atrăgând atenția tuturor asupra faptului că politica de migrație a Germaniei s-a schimbat.
„Pentru a continua acest succes, vom extinde aceste controale și după luna septembrie. Toate măsurile se încadrează în limitele legislației naționale și europene”, a adăugat el.
Germania, cea mai mare economie a Uniunii Europene, găzduiește în prezent aproximativ 3,5 milioane de refugiați – în principal ucraineni, sirieni și afgani care au fugit de război și conflicte din țările lor de origine.
În timpul campaniei electorale din februarie, creștin-democrații conservatori ai cancelarului Merz au promis măsuri stricte pentru a reduce migrația ilegală. După formarea unui guvern de coaliție în luna mai, aceștia au implementat controale mai cuprinzătoare la granițele cu țările vecine, în ciuda faptului că acestea sunt membre ale UE.
Controalele de la granițele Germaniei au creat tensiuni, în special cu vecinul său estic, Polonia. Luna trecută, Varșovia a impus controale temporare reciproce la propria frontieră, iar politicieni polonezi de rang înalt au acuzat Germania că direcționează migranți către teritoriul polonez.
Conform regulilor UE, statele membre pot implementa controale temporare la granițe în zona Schengen, doar în circumstanțe excepționale, cum ar fi atunci când se confruntă cu amenințări grave la adresa ordinii publice. Comisia Europeană a declarat în repetate rânduri că astfel de măsuri ar trebui utilizate doar ca „ultimă soluție” și trebuie să rămână „temporare”.
Conservatorii lui Merz susțin că legislația UE în materie de azil impune migranților să depună cererile în primul stat membru în care intră, cum ar fi Grecia sau Italia, în loc să călătorească mai departe către Germania.
