În fiecare primăvară în Anatolia de Est pâraiele alimentate de zăpezile topite prind viață, strălucind în lumina soarelui, în timp ce peștii urcă instinctiv, cu o hotărâre impresionantă.
Aceasta nu este o poveste populară, ci migrația anuală a peștelui Inci kefali (Alburnus tarichi, Chefalul de Perlă) — un pește care înoată împotriva curenților puternici și a cascadei tumultuoase pentru a-și asigura perpetuarea speciei, într-un act unic de perseverență.
Găsit doar în Lacul Van, Chefalul de Perlă este protagonistul unui fenomen natural rar. Între mijlocul lunii aprilie și mijlocul lunii iulie mii de pești parcurg până la 24 km prin apele reci ale afluenților care alimentează lacul sărat și alcalin, formele lor argintii tăind curenții în căutarea unui singur scop: reproducerea.
După ce își depun ouăle în pâraie, peștii care supraviețuiesc prădătorilor, precum pescărușii, se întorc în habitatul lor din Lacul Van pentru restul anului — și repetă călătoria anul următor.
Cu fiecare salt acești pești poartă cu ei memoria culturală, identitatea ecologică și mijloacele de trai economice ale regiunii.
Pentru a celebra acest fenomen natural rar, cea de-a 12-a ediție a Festivalului Internațional de Cultură și Artă al Migrației Chefalului de Perlă va avea loc între 30 mai și 1 iunie în Parcul Natural Ercis Fish Bend, organizat de Biroul Guvernatorului Districtului Ercis. Evenimentul este așteptat să atragă mulțimi din întreaga Türkiye și din străinătate, dornice să fie martore la ceea ce mulți numesc acum „peștele zburător al Anatoliei”.
Un pește care definește o regiune
Deși este numit „chefal”, Chefalul de Perlă face parte din familia crapului, iar unicitatea sa începe cu habitatul său: Lacul Van, cel mai mare lac sodic din lume — extrem de alcalin, sărat și neprielnic pentru reproducere. Și totuși, Chefalul de Perlă prosperă aici, fiind singura specie de pește din lac.
„Chefalul de Perlă nu este doar o specie — este sufletul Vanului,” spune Kayhan Turkmenoglu, membru al Parlamentului care reprezintă regiunea Van. „El întruchipează echilibrul pe care l-am păstrat de generații cu natura. Protejarea acestuia înseamnă protejarea Lacului Van, a tradițiilor noastre și a modului nostru de viață,” declară el pentru TRT World.
Van, spune Turkmenoglu, se află la o răscruce de civilizații și biodiversitate, un loc unde „regii urartieni și comercianții otomani au stat odată pe malurile aceleași ape din care acum sar acești pești”.
„Aproape 30.000 de oameni din regiunea noastră depind de Chefalul de Perlă pentru mijloacele lor de trai prin pescuit sustenabil și respectuos,” adaugă el. „Este sănătoasă, bogată în proteine și vitală din punct de vedere economic — dar este mult mai mult decât o sursă de hrană. Este patrimoniul Vanului.”
Apelul său către vizitatorii locali și internaționali: „Van vă cheamă — cu lacul său, castelele sale, insulele și oamenii săi. Veniți și fiți martori la acest miracol al vieții. Van nu este doar un oraș. Este un mod de viață.”
Natura și cultura se întâlnesc
Festivalul de Cultură și Artă al Migrației Chefalului de Perlă este o fuziune între biologie și celebrare. În Ercis, un oraș situat pe marginea de nord-est a Lacului Van, mulțimile aplaudă, fotografiază și admiră peștii Chefalul de Perlă care sar în arcuri prin aer.
Pe lângă acrobațiile spectaculoase ale peștilor, festivalul va oferi o varietate de meșteșuguri realizate manual, delicatese regionale și muzică populară tradițională pentru a încânta spectatorii.
Această ediție a festivalului include concerte susținute de artiști locali și naționali renumiți, dansuri populare specifice Anatoliei de Est, jocul ecvestru kok boru, un sport marțial vechi de secole, și un concurs de fotografie care surprinde reziliența peștilor în zbor.
Anul trecut, festivalul a atras peste 100.000 de vizitatori, iar așteptările sunt și mai mari în acest sezon.
„A fost ca o terapie”
Ayșegul Gelmiș și prietenii săi, care au călătorit din Istanbul după ce au auzit despre eveniment de la cunoștințe, se numără printre spectatori.
„Am venit din pură curiozitate,” spune ea pentru TRT World.
„Sincer, am fost fascinată. Vezi peștii cum se luptă să avanseze, sărind din nou și din nou, și pescărușii care se rotesc deasupra, prind câțiva. Natura este în mișcare, brută și echilibrată.”
Ea descrie cum scena părea aproape cinematografică — dar și ciudat de spirituală.
„Există o ordine ciudată. Pescărușii nu se aruncă pur și simplu pe un grup mare de pești; aleg, se întorc, așteaptă. Este ca un ritm. Și privindu-l… te calmează. A fost ca o terapie. M-am trezit complet absorbită, doar privind. M-a făcut să mă gândesc la cicluri, la scop și la cum, chiar și în luptă, există frumusețe și armonie.”
Pentru Gelmiș, spectacolul a stârnit o reflecție mai profundă.
„Mi-a amintit că totul are locul său — momentul său. Unii pești mor aici, alții se întorc. Dar viața continuă. Asta m-a mișcat cel mai mult. Vezi dincolo de luptă — vezi sistemul. Echilibrul. Un miracol.”
Migrația Chefalului de Perlă poate fi unul dintre miracolele tăcute ale Pământului — dar transmite un mesaj puternic. Pe măsură ce schimbările climatice, poluarea și pescuitul excesiv amenință ecosistemele din întreaga lume, „peștele zburător” al Vanului ne amintește de echilibrul fragil al vieții pe care adesea îl trecem cu vederea.
Și anul acesta, pe malurile râurilor din Ercis, printre muzică și tarabe de piață, Chefalul de Perlă va sări din nou — așa cum a făcut-o de generații. Iar oamenii, din Van și dincolo de el, vor continua să privească cu uimire.
