Președintele SUA Donald Trump l-a lăudat pe prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu, numindu-l „erou de război”, în ciuda faptului că liderul israelian este căutat de Curtea Penală Internațională (CPI) pentru crime de război în Gaza.
„Este un om bun. Se luptă acolo... Este un erou de război, pentru că am lucrat împreună. Este un erou de război. Cred că și eu sunt”, a declarat Trump marți, într-un interviu acordat prezentatorului postului de radio conservator Mark Levin.
Trump a respins eforturile de a-l trage la răspundere pe Netanyahu, afirmând: „Ei încearcă să-l bage la închisoare.”
Nu a fost clar dacă se referea la mandatul de arestare emis de CPI sau la procesul de corupție în curs împotriva lui Netanyahu în Israel.
Netanyahu, judecat din 2020, este primul lider israelian în funcție care se confruntă cu proceduri penale în timpul mandatului său.
În noiembrie anul trecut, CPI a emis mandate de arestare pentru Netanyahu și fostul ministru al apărării Yoav Gallant pentru crime de război și crime împotriva umanității în Gaza.
Israelul se confruntă, de asemenea, cu un caz de genocid la Curtea Internațională de Justiție din cauza războiului devastator din Gaza.
Ocupația Gazei
Între timp, presa israeliană a raportat că ministrul israelian al apărării, Yisrael Katz, și șeful Statului Major, Eyal Zamir, au aprobat planuri de ocupare a orașului Gaza, în urma unei decizii a cabinetului de securitate.
Armata va accelera mobilizarea a 60 000 de rezerviști și va prelungi serviciul altor 20 000 cu 40 de zile.
Potrivit Canalului 12, Katz și Zamir au purtat discuții la Ministerul Apărării din Tel Aviv cu oficiali de rang înalt din comanda sudică, Statul Major General, serviciile de informații militare, divizia de operațiuni și Shin Bet.
Conform raportului, Zamir a prezentat etapele planului de ocupare, inclusiv consolidarea forțelor israeliene în nordul Gazei.
Din 7 octombrie 2023 Israelul a desfășurat cu sprijinul SUA ceea ce palestinienii și experții internaționali în domeniul dreptului descriu drept genocid în Gaza, incluzând ucideri în masă, strămutări forțate, distrugeri și înfometare.
Genocidul a lăsat peste 62 000 de morți, 156 000 de răniți, peste 10 000 de dispăruți și sute de mii de persoane strămutate.
